Peste jumătate de milion de pașapoarte românești au ajuns la cetățeni ai Republicii Moldova în ultimii 20 de ani. Din 2000 până în 2020 moldovenii de peste Prut au depus 786.546 de cereri de cetățenie, din care au primit răspuns pozitiv 642.149, potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Până în 2004 au fost acordate puțin peste 250 de cetățenii, după care a urmat o perioadă de creștere moderată până în 2009. În 2009, Traian Băsescu a câștigat un nou mandat de președinte și a începtu să vorbească nu doar despre prioritatea relației dintre România și R. Moldova, ci și despre posibila unire a celor două. Această politică promovată de la cel mai înalt nivel a fost aplicată și de guvern. Astfel, dacă în 2008 au fost acordate în jur de 4000 de pașapoarte românești, în 2010, cetățenii moldoveni au primit de 10 ori mai multe.
O analiză mai aprofundată ar putea scoate la iveală unele similitudini cu acordarea de către Budapesta a cetățeniilor maghiare în Transilvania. Numărul final al pașapoartelor acordate de București pentru moldoveni și de Budapesta pentru maghiarii ardeleni ar putea fi relative apropiat, iar încurajarea procesului a avut loc sub președinția lui Traian Băsescu.
Cetățenie română pentru moldoveni
Ritmul acordării de cetățenii românești pentru moldoveni a continuat să crească, deci, iar vârful acestui proces a fost atins în 2011 cu 81.893 de cetățenii acordate de România, conform răspunsului trimis de Ministerul Justiției, Camerei Deputaților, la cererea deputatului USR, Ştefan-Iulian Lőrincz.
Cetățenia română poate fi redobândită potrivit Legii cetățeniei române (nr. 21/1991) Două dintre articolele acestei Legi au fost folosite pentru acordarea pașapoartelor românești cetățenilor din R. Moldova, care se încadrau în aceste prevederi.
Este vorba despre:
Art. 10:
Cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate
Art.11
Persoanele care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia romană, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate.
Potrivit Ministerului Justiției, cetățenia română se dobândește de la data depunerii jurământului față de România. După înființarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, din 2010 până în 2020, un număr de 18.173 de cetățeni moldoveni au devenit cetățeni români prin depunerea jurământului la București.
594.308 de cereri de redobândire au fost aprobate cu menținerea domiciliului în R. Moldova, iar aceștia au depus jurământul sau urmează să-l depună la misiunile diplomatice pe care le are România dincolo de Prut.
