Linkuri accesibilitate

De ce autoritățile moldovene vor să lichideze lacurile de acumulare de pe râurile interne 


Râul Răut ieșit din albie în preajma localității Mărculești, martie 2017.
Râul Răut ieșit din albie în preajma localității Mărculești, martie 2017.

Agenția Apele Moldovei și Ministerul Mediului examinează posibilitatea lichidării lacurilor de acumulare a apei de pe râurile interne din R. Moldova, ca una din soluții pentru revitalizarea sistemului hidrografic intern.

Invitat în podcastul Europei Libere„În esență...”, directorul adjunct al Agenției Apele Moldovei, Radu Cazacu, spune că pe unele râuri sunt și 5-6 lacuri „în cascadă”, iar de la ultimul lac nu se mai deversează în aval nici un strop de apă.

Radu Cazacu explică că majoritatea râurilor sunt „regularizate”, iar asta influențează cantitatea și calitatea apelor din acestea. Mai mult, lipsa precipitațiilor din ultima perioadă afectează grav sistemul hidrografic al R. Moldova. De cele mai multe ori, spune invitatul podcastului, deținătorii lacurilor nu respectă prevederile asumate în ceea ce privește regimul de funcționare a apelor „în perioada apelor mici” și „în perioada apelor mari”, și încearcă să mențină în interesele lor nivelul apei în lacuri, mai ales în condiții de secetă.

Vorbind despre nevoia de reabilitare a râurilor mici, Radu Cazacu spune că un kilometru de lucrări costă în jur de un milion de lei. Investițiile estimative pentru reabilitarea celor circa 3000 de râuri din R. Moldova se ridică la ordinul miliardelor de lei, bani pe care R. Moldova nu-i are, dar îi poate accesa prin proiecte internaționale.

Pe când „inundații dirijate” în Lunca Prutului?

Invitatul podcastului a comunicat că responsabili din R. Moldova și România lucrează acum la un nou regulament de exploatare a lacului de acumulare Costești-Stânca, care are suprafața de circa 60 km². Se iau în calcul și oportunități pentru organizarea „inundațiilor dirijate”, care ar contribui la restabilirea ecosistemelor acvatice din Lunca Prutului. Pentru aceasta, însă, e nevoie de ajustarea reciprocă a cadrului legal. Vorbind despre readucerea în albia firească a râului Camenca [afluent al Prutului] din nordul țării, Radu Cazacu afirmă că acolo este implementat un „proiect complex” și s-ar putea ca el să devină un exemplu de reabilitare a unui râu.

Ne rugăm de ploi artificiale sau dezvoltăm sisteme de irigare?

Despre planurile autorităților moldovene de a recurge la tehnologiile de generare a ploilor artificiale, Radu Cazacu spune că ele ar trebui să fie o ultimă soluție de „ieșire din situație”, deoarece ele ar putea produce și unele efecte negative. Responsabilul de la „Apele Moldovei” susține că accentul trebuie pus pe dezvoltarea sistemelor de irigație. Acum în R.Moldova sunt irigate în jur de 50 de mii de hectare de terenuri, față de 300 de mii de hectare – în perioada sovietică.

„Potențial avem, dar s-au pierdut cultura și sistemele de irigare în toți acești ani”, remarcă invitatul. Totodată, acesta deplânge felul în care sunt utilizate și sistemele existente. Radu Cazacu exemplifică cu investițiile de circa 10 milioane de dolari printr-un program susținut de guvernul SUA - în ciuda acestor investiții, pe anumite porțiuni „nu se irigă niciun hectar.”

Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă” – în fiecare zi de miercuri și, în fiecare zi de vineri, podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.

  • 16x9 Image

    Eugen Urușciuc

    Lucrez în presă din 1992, după ce am absolvit Facultatea de Jurnalism de la Universitatea de Stat din Moldova. Pe parcurs, am făcut parte din echipele mai multor redacții locale și regionale. Iar în august 2022 m-am alăturat Europei Libere Moldova, unde sunt gazda Podcastului „În esență...” și scriu pe teme din domeniul justiției, economie, politică și drepturile omului.

XS
SM
MD
LG