Linkuri accesibilitate

De ce n-a reușit Moldova să închidă în 25 de ani monitorizarea de la Consiliul Europei?


Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE/PACE)

O convorbire cu Reprezentantul Permanent al Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei, Corina Călugăru.

Republica Moldova e monitorizată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei din 1995, și deși încheierea acestei monitorizări a fost o prioritate pentru guvernele din ultimii ani ea continuă. Autorităţile au contat pe sprijinul APCE în aplicarea reformelor şi trecerea la dialogul post-monitorizare.

Valentina Ursu în dialog cu Corina Călugăru.
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:19 0:00
Link direct


Europa Liberă: Republica Moldova este una dintre puținele state membre ale Consiliului Europei aflată sub monitorizare. De ce Consiliul Europei nu este pregătit încă să pună capăt acestei monitorizări, pentru că chiar unii dintre raportorii din partea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei deseori au anunțat că țara ar fi înregistrat anumite progrese în efortul de democratizare a societății?

Corina Călugăru: „Este necesar să facem câteva precizări vizavi de procesele de monitorizare care, de fapt, sunt procese de monitorizare unde sunt implicate toate statele membre ale Consiliului Europei, și nu doar Republica Moldova.”

Europa Liberă: Așa este.

Corina Călugăru
Corina Călugăru


Corina Călugăru: „În primul rând, vorbim de monitorizarea în baza structurilor de monitorizare, precum GRECO, MONEYVAL, CPT, GRETA, Comitetul Consultativ pentru Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale și sunt procese continue pentru toate statele membre. Doi: vorbim de monitorizarea la nivel de supraveghere a executării hotărârilor CEDO și acest proces include absolut toate hotărârile Curții imediat după 6 luni de la pronunțarea acestora de către CEDO. Evident, există distincția dintre monitorizarea cu clasificare standard sau avansată, pentru că dacă este în procedura avansată și, bunăoară, în cazul țării noastre este vorba de cauza Catan v. Federația Rusă și funcționalitatea școlilor cu predare în grafie latină, atunci acolo vorbim de dezbateri continue și de eforturi mari pentru a asigura executarea acestei hotărâri. Și trei: vorbim de monitorizarea la care

Evident că monitorizarea nu înseamnă neapărat că avem doar lacune, există și evoluții. Acum evoluțiile și transformările depind în mare de la țară la țară și de fiecare cetățean.


dumneavoastră probabil vă referiți, este cea exercitată de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Or, în cazul țării noastre este un proces care continuă încă de la aderare, acum 25 de ani, potrivit angajamentelor asumate. Evident, sunt înregistrate evoluții, dar trebuie să ținem cont și de natura acestor recomandări, pentru că, bunăoară, în domenii precum mass-media sau justiția sunt evoluții constante și racordări constante. Mecanismul de monitorizare per se trebuie privit drept un proces util care să ne motiveze în continuare să devenim mai buni în exercițiul de guvernare și de implementare a eforturilor. Evident că monitorizarea nu înseamnă neapărat că avem doar lacune, există și evoluții. Acum evoluțiile și transformările depind în mare de la țară la țară și de fiecare cetățean. Dacă privim monitorizarea ca o prismă pragmatică, atunci este un exercițiu continuu de verificare a temelor de acasă, a ceea ce am efectuat, pentru că trebuie să ținem cont în cazul țării noastre că am tranzitat de la un sistem de control la independență și mai avem nevoie să fim monitorizați vizavi de onorarea responsabilităților asumate. Pe de altă parte, observațiile de monitorizare au un caracter de recomandare și cât de bine sunt implementate depinde de noi toți, de instituțiile naționale, de cetățenii Republicii Moldova. Dacă ne uităm și la mecanismele statului de drept și ale democrației, atunci concluzia simplă este că, dacă în ţară fiecare cetăţean simte că drepturile sale sunt respectate, are acces la toate mecanismele naționale de apărare a drepturilor sale, există mecanismele statului de drept și ale democrației, atunci putem să continuăm să fim sub monitorizare, dar în aşa fel, încât să se simtă utilitatea acestor procese pentru fiecare cetăţean. Și aici aș face și paranteza că la acest moment procesul de monitorizare la nivel de APCE este revizuit din perspectiva evoluțiilor care există în state și dacă este necesar a fi racordat cumva să răspundă și provocărilor actuale.”


Europa Liberă: În acești 25 de ani de când Republica Moldova a aderat la Consiliul Europei, cu mici excepții, dar cam mereu s-a vorbit despre libertatea presei, despre combaterea corupției, despre procesul legislativ și de unele aspecte ale dezvoltării umane în general. Ce reforme aşteaptă acum Consiliul Europei de la Republica Moldova?

Corina Călugăru: „Dacă facem analiza discuțiilor purtate în ultimii ani, dar și optica recomandărilor structurilor de monitorizare, atunci rămânem restanțieri sau, mai bine zis, Consiliul Europei așteaptă de la Republica Moldova maturitate politică, transparența finanțării partidelor politice și mecanism viabil de verificare, măsuri eficiente anticorupție, combaterea spălării banilor, instituții viabile precum ANI sau CNA, avansarea transformărilor în justiție, procese de descentralizare și avansarea democrației locale cu aportul APL-

Aș insista pe faptul că transformările din societatea noastră nu sunt necesare Consiliului Europei, dar Republicii Moldova, care, în cele din urmă, noi toți împreună avem obligația morală de a construi un stat independent și suveran.


urilor. Evident, Consiliul, APCE-ul notează progresele și pașii întreprinși, dar trebuie să recunoaștem că sunt și provocări pe care le întâmpinăm în atingerea anumitor progrese. Bunăoară, analiza recentă a Consiliului Europei indică, că dacă, în pofida evoluțiilor politice, proiectele de asistență ale Consiliul Europei sunt interactive şi continue, atunci riscul nou şi imediat rezidă în schimburile permanente de personal şi lipsa memoriei instituționale care împiedică sustenabilitatea proiectelor. Totodată, aș insista pe faptul că transformările din societatea noastră nu sunt necesare Consiliului Europei, dar Republicii Moldova, care, în cele din urmă, noi toți împreună avem obligația morală de a construi un stat independent și suveran. Recomandările Consiliului vin doar să ne ajute și realizarea lor depinde de fiecare dintre noi în parte și nicidecum nu este un proces de dragul acestor procese.”


Europa Liberă: Am putea cunoaște în ce condiții autorităţile Republicii Moldova ar putea solicita Consiliului Europei să scoată ţara de sub această monitorizare, care durează de 25 de ani?

Corina Călugăru: „Procedural, inițial este necesară vizita în Republica Moldova a coraportorilor APCE responsabili de Republica Moldova. Ultimul raport de această natură a fost discutat în 2013-2014. Între timp, din cauza evoluțiilor politicii interne, dar și a noilor schimbări în Adunarea Parlamentară se preconizează deja o vizită pentru anul 2021, inclusiv coraportorii APCE pentru Republica Moldova și-au finalizat mandatele în parlamentele naționale și urmează acum să avem doi noi coraportori care vor stabili eventuala vizită în țară. Ulterior, ei urmează să analizeze implementarea angajamentelor asumate, o parte din ele care au caracter continuu, dar pot fi înregistrate și subiecte noi de interes pentru monitorizare și, ulterior, se va prezenta un nou raport în Adunarea Parlamentară, care ar urma să indice: este pregătită Republica Moldova pentru o altă etapă de dialog politic la nivel de APCE sau încă rămâne în suspans.”

Europa Liberă: De ce n-ar putea spera Moldova la încetarea acestei monitorizări din partea APCE? Vă pun această întrebare, pentru că există și alte state în situații similare sau chiar aproape ca cea a Republicii Moldova, dar iau note bune printr-o decizie politică acolo la Strasbourg.

Corina Călugăru
Corina Călugăru


Corina Călugăru: „Deci, exercițiul de monitorizare, cum spuneam, este un exercițiu colectiv de asumare a responsabilităților și de înregistrare a progreselor. În cazul în care ne simțim cu tema de acasă făcută, în orice zi putem să solicităm trecerea la o altă etapă de dialog cu APCE-ul și doar în preluarea acestei decizii la nivel național putem să-l lansăm. Reiterez că la nivelul APCE avem o delegație națională la APCE, care ar urma să decidă solicitarea unui asemenea demers. Odată ce este solicitat, se declanșează procesul de procedură: vizita coraportorilor APCE în Republica Moldova, care, de regulă, se uită la modificările legislative și implementarea acestora. De obicei, trasează o atenție particulară pentru reforma justiției și procuraturii; eliminarea fenomenului torturii; corectitudinea proceselor de judecată; lupta împotriva corupției; perfecționarea domeniului electoral, inclusiv reglementarea conflictului transnistrean. În cazul în care coraportorii își corectează, își verifică indicatorii împreună cu informațiile pe care le obțin la nivel național și, ulterior, discuțiile politice care au loc în cadrul grupurilor politice, comitetelor APCE se decide că Republica Moldova a înregistrat progrese, are o maturitate politică adecvată, atunci probabil urmează să trecem și la această etapă. Noi ca diplomați suntem mereu optimiști și credem că avem șanse, dar, iarăși, este un exercițiu care nu implică doar eforturile diplomatice, dar și eforturile politice și ale fiecărei instituții la nivel național.”


Europa Liberă: Și pe ce ar trebui să se bazeze în continuare cooperarea Republicii Moldova cu Consiliul Europei?

Corina Călugăru: „În primul rând, cooperarea Republicii Moldova cu Consiliul Europei este una pro-activă și bazată pe suport reciproc, prin acțiuni comune deopotrivă avantajoase. Și anume vorbim aici de cooperarea care se bazează pe un cadru strategic bine determinat și flexibil sub umbrela Planului de acțiuni al Consiliului Europei pentru Republica Moldova, ultimul și cel de-al treilea pentru perioada anilor 2021-2024 a fost adoptat chiar acum de către Comitetul de Miniștri la 25 noiembrie. Planul prevede un buget prealabil de 13,7 milioane euro. Împreună, adică Consiliul și autoritățile naționale vor continua proiectele de cooperare și reformele inițiate anterior, dar și în domenii noi, pentru că o atenție mai mare în noul document strategic se va acorda inclusiv protecției datelor cu caracter personal, prevenirea și protecția copilului împotriva exploatării sexuale, îmbunătățirea legislației și practicii electorale, reformarea sau continuarea suportului în procesele de descentralizare și reformarea administrației publice locale. Doi: vorbesc de o cooperare nu doar în calitate de beneficiar, dar și contribuitor la familia valorilor Consiliului Europei. Și aici vorbesc, în primul rând, de contribuția

Avem câțiva experți de talie internațională și expertiza acestora este recunoscută prin alegeri în calitate de membri ai birourilor sau comitetelor directorii. Vocea țării noastre a fost auzită în elaborarea și adoptarea Convenției anti-trafic și în toți anii de la intrarea în vigoare Republica Moldova are un rol activ în această convenție.


experților naționali, la ziua de astăzi avem circa 125 de experți care participă la lucrările comitetelor interguvernamentale, grupurilor ad-hoc, care elaborează noi standarde. Bunăoară, avem câțiva experți de talie internațională și expertiza acestora este recunoscută prin alegeri în calitate de membri ai birourilor sau comitetelor directorii. Vocea țării noastre a fost auzită în elaborarea și adoptarea Convenției anti-trafic și în toți anii de la intrarea în vigoare Republica Moldova are un rol activ în această convenție. Anterior, predecesoarea mea și acum eu, în ultimii 4 ani, am deținut funcția de președinte și vicepreședinte al Comitetului Părților la Convenție. Iar în comitetul de experți anti-trafic GRETA constant este ales un membru din partea țării noastre. A fost Alina Brașoveanu și acum este Ana Revenco, în Comitetul Părților privind spălarea banilor o avem pe Oxana Gîscă și mulți, mulți alți experți. Dacă tot vorbim de cum contribuie Republica Moldova la valorile Consiliului, atunci, bunăoară, în calitate de coordonator tematic pentru politica informațională și cu sprijinul statelor membre am negociat stabilirea primei platforme de cooperare a Consiliului cu partenerii privați, în formatul Platformei de cooperare cu companiile și asociațiile de internet, am avansat și am agreat prioritatea politică a Consiliului Europei care vizează Inteligența Artificială, fiind creat Comitetul ad-hoc CAHAI care, în prezent, lucrează asupra elaborării unui nou tratat internațional privind drepturile omului și Inteligența Artificială. Drumul vinurilor Moldovei, bunăoară, a fost inclus recent în ruta culturală a Consiliului Europei, în pofida faptului că guvernul încă nu este parte la acordul parțial. Republica Moldova la Consiliul Europei și la Strasbourg a încercat să se facă vizibilă nu doar prin restanțe sau prin subiectele de interes mai particular, dar a încercat să prezinte valorile, patrimoniul cultural care a fost redescoperit de marea familie europeană grație evenimentelor culturale care s-au produs la Strasbourg, fie ca este vorba de o expoziție de pictură sau covor tradițional, sau lansare de carte sau prezentare de modă. Faptul că costumele de la Ionel sau Georgette au ajuns la Strasbourg Fashion Week sau la SFW Pop Up Store din centrul Printemps a fost un motiv de mândrie personală și mă bucur că împreună cu echipa am reușit. Am prins lecțiile noastre din toate procesele în care suntem implicați, dar cert este pentru noi că avem un potențial enorm care încă trebuie valorificat și avansat. Republica Moldova nu are doar probleme, Republica Moldova are valori, are niște oameni extraordinari și doar împreună putem să ne facem auziți și să schimbăm stereotipurile care, uneori, predomină.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG