Este și cel mai mic volum comparativ cu perioadele similare din ultimii 5 ani. Reducerea dramatică a fost cauzată de recolta slabă, prețurile neconvenabile de pe piețele externe și embargoul rusesc.
Denis Vornices din satul Cotiujeni, raionul Briceni, deține peste 60 de hectare cu meri, dintre care 45 de hectare reprezintă o livadă super intensivă. O mare parte a producției o exportă în statele europene: Polonia, România și țările baltice, după ce la început, în 2006, exporta în Rusia, Belarus și România.
Pentru a se reorienta pe piețele din Uniunea Europeană, omul de afaceri a trebuit să se conformeze cerințelor de calitate și să găsească noi cumpărători, dar, spune el, eforturile au meritat, având în vedere experiența acumulată și standardele la care s-a ridicat producția sa. „Am extins suprafețele de livezi, am construit depozitul frigorific, am obținut certificatul Global G.A.P., fără de care nu poți să exporți în Uniunea Europeană”, a povestit Europei Libere Denis Vornices.
Înghețurile au înjumătățit recolta în acest an.
Producătorul spune că îi este din ce în ce mai greu să facă față cheltuielilor, iar în acest an s-a simțit mai puternic acest lucru din cauza scumpirii excesive a motorinei, îngrășămintelor și a energiei electrice, precum și a majorării salariilor achitate muncitorilor. Potrivit lui, înghețurile au înjumătățit recolta în acest an, iar prețurile la mere pe piețele din afară sunt încă mici, așa că va aștepta până la începutul anului viitor oferte mai convenabile. Prețul la care ar fi dispus să exporte este de 30 eurocenți sau circa 6 lei per kilogram.
Containerele stau câte 3-4 zile la frontieră
Și Valeriu Matcovschi așteaptă un preț mai bun pentru a exporta. După ce merele din satul Malinovscoe, raionul Râșcani, recoltate în 2021, au ajuns în Arabia Saudită, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, în acest an, exportatorul nu a vândut încă niciun măr. Pe lângă majorarea fără precedent a cheltuielilor în acest an, exportatorul remarcă plățile enorme pentru logistică. În mod normal, containerul maritim vine cu tirul până la depozitul de mere, unde este încărcat, și pleacă înapoi în țara de destinație.
„Containerul staționează câte 3-4 zile la hotarul dintre România și R. Moldova...”
„La noi, nu se întâmplă așa, ducem noi marfa la frontieră. Containerul staționează câte 3-4 zile la hotarul dintre România și R. Moldova atât la sosire, cât și la întoarcere, din cauza fluxului mare format ca urmare a războiului din Ucraina. În primul rând, asta ne costă adăugător minimum 2.000 de dolari, iar la fiecare container acest lucru este inacceptabil. În al doilea rând, nu reușim să ajungem la timp la vapor”, a spus Europei Libere Valeriu Matcovschi.
În plus, exportatorul afirmă că nu are garanții din partea importatorilor că vor achita prețul promis sau vor primi cantitatea convenită, pentru că prevederile contractuale sunt în favoarea acestora, iar el este constrâns de multe ori să le accepte pentru a-și putea livra produsele.
Situația s-ar putea redresa din ianuarie
Directorul executiv al Asociației producătorilor și exportatorilor de fructe „Moldova-Fruct”, Iurie Fală, a explicat pentru Europa Liberă că principala cauză a diminuării exporturilor din această perioadă este reducerea recoltei din cauza secetei și a înghețurilor, dar și faptul că, de regulă, pe piețele unde sunt exportate merele moldovenești sunt consumate mai întâi fructele de producție locală, iar din ianuarie se face loc și pentru cele de import.
Un alt aspect este scăderea cu 8,2% a prețului la mere pe piața europeană, cauzată, în mare parte, de creșterea prețului la curent electric, care a dus la majorarea semnificativă a costurilor de depozitare. Astfel, producătorii au plasat pe piață o cantitate mai mare decât în anii precedenți, iar când există o supraofertă, nu sunt premise optimiste pentru creșterea prețurilor. „Da, prima parte a sezonului va fi cu prețuri mai modeste. Ne așteptăm la niște semnale pozitive în a doua parte a sezonului”, a spus Iurie Fală.
„Merele de calitate își vor găsi, cu siguranță, piața”
De asemenea, livrările au scăzut din cauza embargoului rusesc asupra produselor agricole moldovenești și a dublării cheltuielilor logistice, ca urmare a războiului din Ucraina.
În ceea ce ține de restricțiile impuse de Federația Rusă, Iurie Fală dă exemplul Poloniei, care s-a confruntat cu aceeași situație în 2014. Ceea ce a ajutat Polonia la accesarea noilor piețe de desfacere a fost diversificarea soiurilor de mere. În același timp, doar 40% din cantitatea de mere din R. Moldova reprezintă soiuri solicitate pe piața europeană.
„Consumul de mere din Federația Rusă nu s-a dezvoltat în afara tendințelor globale. Și acolo se caută mere de calitate, care sunt solicitate și în Europa, Orientul Mijlociu sau în altă parte. Merele de calitate care sunt depozitate acum în frigidere își vor găsi, cu siguranță, piață de desfacere”, susține directorul „Moldova-Fruct”.
În acest context, el amintește de perioada imediată de după declanșarea războiului, când în depozite erau 120.000 de tone de mere, care până la urmă au fost vândute, chiar dacă la prețuri mai mici.
În total, recolta estimativă de mere din acest an este de 405.000 de tone, în scădere cu circa 40% față de anul trecut, până acum fiind exportate 38.000 de tone. Circa 240.000 de tone de mere au ajuns la procesare, 18.000 de tone au fost vândute pe piața locală, iar 105.000 de tone se află în depozite.
Potrivit „Moldova-Fruct”, geografia exporturilor de mere s-a extins în sezonul 2021-2022 de la 18 la 29 de țări, ajungând în Asia Centrală, Golful Persic sau Africa de Nord.
