Principalul motiv invocat de fermieri este lipsa banilor și a încrederii în sistemul de asigurare. Pe de altă parte, asiguratorii susțin că agricultorii preferă să ceară ajutor de la stat decât să dea bani pe asigurări.
Agricultor: Asiguratorii caută să diminueze din despăgubiri
Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor (FNF), Vasile Mârzenco, a explicat pentru Europa Liberă că agricultorii, în special cei mici și mijlocii, nu au lichidități primăvara, când se încheie contractele de asigurare. Ei trebuie să plătească primele de asigurare, însă subvenționările din partea statului, de 70% din prima de asigurare, sunt achitate mai târziu.
„Când ajungi să ceri despăgubiri, majoritatea companiilor de asigurare, caută pricini să diminueze plățile sau chiar să le refuze. Au fost astfel de cazuri în experiența noastră și din această cauză mulți fermieri se feresc de sistemul de asigurare”, a declarat reprezentantul fermierilor.
„Atacurile de tip raider în care au fost implicate anumite companii au știrbit din încrederea în sistem.”
Atacurile de tip raider în care au fost implicate anumite companii de asigurări au știrbit, la rândul lor, din încrederea agricultorilor în acest sistem. Potrivit lui Vasile Mârzenco, companiile ar trebui să organizeze discuții cu producătorii agricoli pentru a-i informa despre condițiile și metodele prin care își pot proteja terenurile asigurându-le.
Asigurator: Fermierii așteaptă să li se dea pe degeaba
Reprezentanții companiilor de asigurări susțin că, în ultima perioadă, fermierii manifestă un interes mai mare pentru a-și asigura terenurile agricole. Șeful secției Asigurări în agricultură din cadrul unei companii, Oleg Galbură, a spus Europei Libere că, dacă în 2020 au fost încheiate 130 de contracte cu fermierii, în acest an numărul acestora a ajuns la 350, fiind asigurate circa 2.400 de hectare.
„Sunt de acord că o parte nu dispun de finanțe, însă, în mare parte, agricultorii s-au obișnuit să primească ajutoare nerambursabile. De fiecare dată când are loc o calamitate, ies la proteste, insistă prin intermediul asociațiilor și statul le oferă compensații, ceea ce în opinia mea nu este chiar corect. Într-un cuvânt, așteaptă să li se dea cam totul pe degeaba”, a declarat Oleg Galbură.
Reprezentantul companiei a precizat că acum este cu mult mai ușor să-ți asiguri terenurile agricole, având în vedere că statul acordă subvenții, asiguratorii oferă mai multe servicii, a fost extinsă lista riscurilor asigurate, iar prețul este accesibil.
Calculele privind valoarea primei de asigurare au loc în baza recoltei și a prețului producției. Astfel, în cazul asigurării roadei de mere, prima de asigurare este de 1.200-1.500 de lei per hectar pentru un sezon agricol, iar dacă este vorba de anumite culturi multianuale, prima este de 500-700 de lei per hectar pentru un sezon.
„Orice businessman trebuie să-și protejeze afacerile. Este problema lor că nu și le protejează.”
„De exemplu, când ai un cost al producției de 20.000 de lei la hectar, iar tu economisești 500 de lei ca să te asiguri, atunci mă scuzați. Orice businessman trebuie să-și protejeze afacerile. Este problema lor că nu și le protejează”, a mai afirmat Oleg Galbură.
În ceea ce privește plângerile agricultorilor referitor la faptul că au primit despăgubiri mai mici sau, în general, le-au fost refuzate plățile, asiguratorul spune că aceștia ar trebui să citească foarte atent contractele, să analizeze bine piața, să nu apeleze la companii mici și să întrebe care este suma exactă cu care urmează să fie despăgubiți în cazul unor calamități.
„Când un agricultor alege o companie cu o valoare a primelor subscrise de 2-3 milioane de lei, iar el vrea să-și asigure producția de 10 milioane de lei, atunci trebuie să se gândească de unde va avea compania bani ca să-i plătească despăgubirile”, a precizat asiguratorul.
El mai spune că, uneori, agricultorii nu înțeleg ce se asigură și ce se despăgubește. „De exemplu, avem un an bun, ploios, fără secetă, toți agricultorii obțin 8 tone de porumb [per hectar]. Cineva care nu a făcut anumite lucrări la timp sau a folosit semințe necalitative și are 4 tone la hectar vine și spune că are roadă mică. Da, roada e mică, dar nu din cauza secetei. Omul încearcă să pună pe seama asigurărilor toate pierderile”, a exemplificat Oleg Galbură.
Expert: Sistemul este ineficient și învechit
Pe de altă parte, expertul economic Veaceslav Ioniță susține că sistemul de asigurări din R. Moldova este ineficient și învechit, iar rata de despăgubire, adică ponderea sumei achitate pentru daune în totalul primelor de asigurare, este „rușinos de mică”.
În perioada 2011-2015, fermierii au achitat prime în valoare de 180 de milioane de lei, dar au primit despăgubiri de 20 de milioane de lei. Potrivit expertului, dacă în alte țări rata despăgubirii este de peste 70-80%, în R. Moldova era atunci de 40-50%, iar acum e puțin mai mare.
„Agricultorii noștri nu sunt mari economiști, dar au înțeles că tot ceea ce fac ei prin asigurare este o deposedare de bani.”
„Agricultorii noștri nu sunt mari economiști, dar au înțeles că tot ceea ce fac ei prin asigurare este o deposedare de bani, de aceea nu e corect de spus că ei nu cunosc, nu au cultură, nu au educație și nici că nu au bani, pentru că statul subvenționează aceste prime”, a declarat expertul pentru Europa Liberă.
El a mai subliniat că întreg sistemul este bazat pe obligarea cetățenilor de a se asigura, cum ar fi în medicină sau pentru autovehicule.
„La noi nu sunt oameni care de bunăvoie să se ducă la o companie de asigurări pentru a-și asigura sănătatea, viața, pământul. Sistemul de asigurare se menține pe forțarea oamenilor de a se asigura. Or, un sistem sănătos de asigurare este, ca în cazul țărilor civilizate, când 20% din banii sistemului medical reprezintă asigurările benevole ale cetățenilor. În cazul nostru, ar fi vreo 2 miliarde de lei pe an, iar noi avem 20 de milioane de lei, de 100 de ori mai puțin”, a menționat Veaceslav Ioniță.
Datele Agenției pentru Intervenție și Plăți în Agricultură arată că numărul cererilor depuse în 2021 pentru a primi subvenții la asigurarea terenurilor agricole a crescut de 5,6 ori, fiind de 463, iar suma subvenției a solicitată de companii a fost de 8 ori mai mare față de 2020, constituind 47,4 milioane de lei.
