Principalele asociații ale fermierilor sunt în așteptarea unei reacții a guvernului, după ce au cerut repetat să se instituie stare de urgență în agricultură, spunând că numai așa se pot lua măsuri pentru salvarea multora de la faliment, după o vară secetoasă. Europa Liberă s-a interesat dacă revendicările agricultorilor pot fi rezolvate și altfel.
Ce vor agricultorii
Într-un demers proaspăt, Federația Națională a Fermierilor, Asociația Forța Fermierilor și Asociația Moldova Fruct au cerut decizii guvernamentale pentru:
- amânarea plăților pentru creditele bancare și anularea penalităților pentru întârzieri;
- acordarea de facilități fiscale;
- alocarea de resurse financiare primite de la donatori externi pentru susținerea fermierilor afectați cel mai puternic de secetă.
Cele trei organizații au spus că așteaptă la 5 septembrie răspunsul prim-ministrei Natalia Gavrilița și ministrului agriculturii, Vladimir Bolea, în privința stării de urgență. Cei doi au fost invitați la acea dată la o reuniune a fermierilor, la Institutul Muncii din Chișinău.
Poziția ministrului și a șefei sale
Ministrul agriculturii a sprijinit o cerere timpurie din partea asociațiilor de fermieri de a institui stare de urgență. În această cerere, din luna iulie, fermierii au spus că este nevoie de starea de urgență atât pentru a li se satisface revendicările de ordin financiar și fiscal, cât și pentru a li se oferi acces la bazinele acvatice în scopul irigării.
Când prim-ministra Gavrilița a semnalat însă că nu agreează ideea stării de urgență în agricultură, ministrul Bolea a revenit, promițând la început de august că va fi declarată stare de urgență de mediu. El a explicat că acest lucru va „permite agenților economici să aibă un acces mult mai ușor la apa din iazuri”. Prim-ministra Gavrilița a intervenit din nou, spunând că nu era nevoie de vreo hotărâre specială de guvern și că starea de urgență de mediu urma să se activeze automat, în caz că seceta s-ar fi prelungit...
La început de septembrie și final de sezon agricol, fermierii nu mai au nevoie de apă de irigat, dar problemele de ordin financiar și fiscal rămân. Au fost amplificate nu doar de secetă și recolta mică de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr, dar și de posibilitățile reduse de export al produselor agricole în Rusia pe fundalul agresiunii rusești Ucraina, de un nou embargou rusesc la importurile de fructe moldovenești, de creșterea inflației și mărirea de trei ori a dobânzilor la credite bancare.
Ce spune expertul
Expertul Viorel Chivriga, care conduce departamentul de analiză economică la institutul IDIS „Viitorul”, o organizație neguvernamentală, a spus Europei Libere că problemele invocate de fermieri macină agricultura de mult timp, iar sectorul nu este pregătit pentru a face față factorilor de risc.
În momente de criză, autoritățile ar trebui să intervină. De exemplu, pot media între agricultori și bănci atunci când creditele devin o povară imposibilă și pot duce la consecințe grele, resimțite pe parcursul multor ani. De asemenea, resursele financiare atrase de la partenerii externi, dacă se decide să fie redistribuite și agricultorilor, trebuie să ajungă și la fermierii mici care, de obicei, suferă cel mai mult pe timp de criză, spune Chivriga.
Dar pentru asemenea măsuri nu este nevoie de stare de urgență. În cuvintele expertului, statul trebuie să se implice sistematic pentru a dezvolta sectorul agricol, și nu sporadic sau să vină cu măsuri care nu sunt populare.
Astfel de situații de criză trebuie prevenite și create mecanisme prin care ar fi gestionate cu calm...
Dar o încercare de rezolvare a unor probleme sistemice ale sectorului prin instituirea unor stări de urgență în momente de criză, când guvernul nu are neapărat o înțelegere adecvată a situației – de exemplu, pierderile invocate de fermieri pot fi „eronate” – poate fi contraproductivă. „Abordarea trebuie să fie complet diferită. Trebuie să existe un tablou clar: ce se face, cum se face și pentru ce se face. Iar astfel de situații de criză trebuie prevenite și create mecanisme prin care ar fi gestionate cu calm”, a conchis Chivriga.
