De la victoria sa în alegeri asupra liderului neformal al socialiștilor, Igor Dodon, președinta aleasă, Maia Sandu, a spus de mai multe ori că, după adoptarea acestor legi în parlament, guvernul numit în urmă cu un an de socialiști și condus de Ion Chicu ar trebui să plece. Miercuri, proiectele ar trebui deja să fie examinate în comisii, iar joi– și în ședințele de plen, spre protestul opoziției care spune că are nevoie de timp pentru a analiza documentele. Ce înseamnă o astfel de grabă a socialiștilor și guvernului lor? Și ce se poate spune de pe acum despre calitatea legilor?
Opoziția critică legile din mai multe motive, dar mai ales pentru că s-ar baza pe o prognoză supra-estimată de creștere economică în vremuri de pandemie, de tocmai 4,7 la sută, și ar conține un deficit bugetar enorm, de aproape 14 miliarde de lei.
Se vede că prioritățile nu s-au schimbat prea mult față de anii precedenți
Dată fiind criza economică generată de cea sanitară, guvernul ar fi fost pur și simplu obligat să fi apelat la schimbări radicale de priorități bugetare, dar nu a făcut-o, consideră pe de altă parte economiștii, între ei Sergiu Gaibu de la Expert Grup: „Fondul de investiții sociale constituie doar 133 mln. lei, fondul de dezvoltare durabilă – doar 37,7 mln. lei, iar fondul alocat pentru utilaje și produse medicale, care este un element important având în vedere situația pandemică este de doar 44,3 mln. lei. Se vede că prioritățile nu s-au schimbat prea mult față de anii precedenți. ”
O altă mare problemă ține de graba cu care pare să fie împinse legile pe agenda parlamentară, așa cum ne-a spus Alexandru Slusari, . Luni, când au fost trimise în parlament, legile nici măcar nu erau însoțite de o notă informativă, spune parlamentarul, dar miercuri și joi legile ar urma deja să treacă de votul în comisii, apoi - de primă lectură în plen, lucru cu care nu pot să fie de acord deputații de opoziție, mai spune Slusari:
„Bugetul nu are venituri, dar se doresc multe cheltuieli. Nu-i atât problema că este acest deficit, cât că nu e clar cum va fi acoperit acest deficit. Avem ca fracțiune foarte multe întrebări, dar nu am reușit fizic să le studiem. Acum studiem politica fiscală și deja am concluzionat că concepțional nu poate fi aprobată în prima lectură: probleme legate cu TVA în agricultură, și impozitarea coletelor, și scutirea personală a soților – o măsură îndreptată ca atare împotriva diasporei – dar ce facem cu compensațiile? Ce facem cu subvențiile – în realitate agricultorii intră în noul an fără subvenții, că tot ce este acolo o să meargă la achitarea datoriilor. Pe de altă parte, o grămadă de bani se cheltuie pentru drumuri, la fel Arena Națională figurează iar acolo. Dar pe mine mă deranjează cel mai mult această grabă – de ce nu putem o săptămână să examinăm documentele bugetare? Se gândesc ca Chicu să plece mai repede? Să plece – nu văd nici o problemă.”
Maia Sandu, președinta aleasă care anterior, în contextul pandemiei de Covid 19, a cerut cu formațiunea sa PAS de nenumărate ori guvernului Chicu să prevadă măsuri serioase de sprijin a companiilor lovite de criză, a spus recent că așteaptă să vadă astfel de beneficii măcar în noul proiect de buget. Cei mai mulți observatori cred acum că ar fi greșit să se creadă că socialiștii grăbesc legile bugetare pentru că chiar ar vrea să-l retragă pe Chicu. Dat fiind că Sandu nu ar promulga un buget fără sprijin pentru agenții economici, spun acești analiști, guvernarea socialistă vrea ca legile să fie promulgate de Igor Dodon, înainte de învestirea lui Sandu.
Acest Parlament trebuie dizolvat cât mai repede
Însuși premierul, căruia Sandu i-a transmis deja de câteva ori că îi așteaptă demisia, a sugerat recent că are o versiune proprie asupra cum poate să se producă această destituire: „Acest Parlament trebuie dizolvat cât mai repede – votați-mi proiectele bugetului și politica bugetar-fiscală și să ajungem sănătoși. Dar înaintați-mi moțiune de cenzură, alungați-mă dacă nu mă dorește poporul și înainte!”, a spus premierul luni în emisiunea Cutia Neagră de la tv8.
Între măsurile fiscale mai controversate conținute în legile bugetare se numără plafonarea taxelor locale, o propunere ce a scos recent în stradă primarii, dar răspunsul premierului a fost că nu va ceda, întrucât ar fi vorba despre atragerea de investiții în provincii.
