Oficialii de la Moscova și din Crimeea ocupată s-au grăbit să afirme că explozia din 17 iulie care a avariat singurul pod care leagă Rusia de peninsula de la Marea Neagră nu a fost gravă și că traficul feroviar și rutier pe pod va fi restabilit rapid. Vicepremierul rus Marat Husnullin a afirmat că pilonii de susținere a structurii nu au fost deteriorați și că podul va fi complet reparat până la 1 noiembrie.
Cu toate acestea, atacul a lovit o rută logistică cheie care aprovizionează forțele militare rusești nu numai în Peninsula Crimeea, ci și în sudul Ucrainei, unde Kievul desfășoară o contraofensivă pentru a recupera teritoriul pe care Rusia l-a ocupat încă din primele săptămâni ale invaziei sale neprovocate la scară largă din februarie 2022.
„Podul Crimeei este principala legătură logistică”, a declarat Pavlo Lakiciuk, analist militar în cadrul think-tank-ului Strategie XXI, cu sediul la Kiev. „Chiar dacă podul de cale ferată a fost, să spunem, închis pentru aproximativ șase ore și traficul maritim a fost oprit pentru o perioadă similară de timp, aceasta reprezintă o pauză de șase ore pentru trupele noastre, asupra cărora va ploua cu mai puține obuze. Iată un avantaj”.
Lakiciuk a respins afirmația președintelui rus Vladimir Putin, din 17 iulie, potrivit căreia podul „nu mai este folosit de mult timp” pentru transportul militar.
„Podul a fost și rămâne una dintre principalele artere de aprovizionare pentru aprovizionarea forțelor rusești în sudul Ucrainei, inclusiv în Crimeea”, a declarat el. „Inclusiv pe cei care se apără de atacurile forțelor noastre în regiunile Kherson și Zaporojie".
Podul, spune analistul militar, este folosit pentru aprovizionarea cu echipament greu, muniție, cum ar fi proiectile de artilerie, combustibil și alte consumabile și materiale cruciale, pentru nevoile permanente ale forțelor rusești din Ucraina.
„Întârzierea acestor livrări cu o oră, două, trei, șase sau 12 este o chestiune vitală pentru trupele noastre, care sunt angajate în lupte grele”, a declarat Lakiciuk.
„Râul de provizii militare pentru Rusia a încetinit transformându-se într-un fir de apă”, a conchis el.
Andri Iusov, purtătorul de cuvânt al Direcției principale de informații din Ucraina (HUR), făcea o evaluare similară pe 17 iulie, spunând: „Orice probleme logistice sunt o complicație în plus pentru ocupanți, ceea ce creează un avantaj potențial pentru forțele de apărare ucrainene”.
Husnullin, viceprim-ministrul rus care a fost însărcinat cu lucrările de reparații, scria pe Telegram în dimineața zilei de 18 iulie că o bandă a podului a fost redeschisă pentru traficul de vehicule.
Impact imediat
Avarierea podului a avut, de asemenea, un impact imediat pentru civilii din Crimeea. Aprovizionarea pe pod cu alimente și alte produse de bază a fost sistată cel puțin temporar, iar autoritățile ruse de ocupație au avertizat că ar putea dura zile întregi până când traficul de camioane va fi reluat. Camioanele au fost redirecționate către feriboturi, care pot fi imprevizibile din cauza vânturilor puternice frecvente din strâmtoare. În această lună, înainte de atac, camionagii raportau deja că inspecțiile și tranzitul cu feribotul durau aproximativ trei ore.
Când s-au auzit explozii în orașul Kerci, la capătul din Crimeea al podului, la 9 iulie, oficialii de facto au trebuit să calmeze rapid oamenii, spunându-le că podul nu a fost vizat.
„Oamenii din Crimeea au dreptate să se îngrijoreze în legătură cu podul de la Kerci, deoarece tranzitul prin teritoriul ucrainean ocupat de Rusia nu este sigur, a declarat Lakiciuk.
Postul de știri Kerch.fm a relatat în iunie că șoferii de camioane refuză să călătorească între Rusia și Crimeea prin părțile ocupate din sudul Ucrainei de-a lungul coastei Mării Azov din motive de siguranță și insistă să primească un salariu mai mare pentru a face față întârzierilor de la feriboturi.
„Din cauza orelor de așteptare la coadă la feribot, ei cer taxe de așteptare", a declarat un angajat al unei măcelării din Crimeea, citat de site-ul web. „Șoferii fie nu vor să meargă în Crimeea, fie cer dublu pentru un drum într-acolo”.
Crimeea seamănă tot mai mult cu o zonă de război, iar peninsula este vizată de un număr tot mai mare de atacuri cu drone și alte atacuri în 2023. Autoritățile de ocupație au întreprins un program masiv de construire de tranșee și alte fortificații. Cu toate acestea, analistul militar ucrainean Mihailo Pritula, un colonel de armată în retragere, a declarat pentru RFE/RL că strategia Kievului este de a izola peninsula cât mai mult posibil.
„La un moment dat, Crimeea va fi pur și simplu o insulă fără nicio legătură cu continentul sau prin podul Kerch” a spus el. „Imaginați-vă o Crimeea fără apă. Fără provizii militare.... Tot ceea ce va funcționa vor fi aeroporturile și porturile. Traficul auto va fi închis, iar oamenii nu vor putea să-și evacueze bunurile".
„În acel moment, singura alegere va fi să te predai sau să fugi”, este de părere Pritula.
Podul de 19 kilometri din Crimeea, care scurtează și ajută substațial atât traficul auto, cât și cel feroviar dintre Rusia către zona ocupată, a fost finalizat în mai 2018, la un cost de aproximativ patru miliarde de dolari. A fost un proiect de prestigiu semnificativ, menit să consolideze pretențiile Moscovei asupra regiunii ucrainene Crimeea și Putin în persoană l-a inaugurat la volanul unei mașini.
Kievul nu a revendicat responsabilitatea pentru explozie - al doilea atac care provoacă pagube substanțiale podului în 10 luni - dar presa ucraineană relatează că serviciile de securitate au desfășurat două drone maritime pentru a efectua operațiunea.
Lakiciuk susține că această operațiune ar putea semnala un progres tehnologic semnificativ pentru Kiev. Ucraina, a spus el, a început să dezvolte drone maritime abia după invazia Rusiei din februarie 2022, iar activitatea a fost desfășurată „în condiții de război”.
„Dacă este așa, partea rusă nu era pregătită pentru capacitatea armatei ucrainene de a folosi astfel de drone atât de departe de bazele sale militare”, a spus el.
Crimeea devine o zonă de front?
El a adăugat că astfel de operațiuni generează informații valoroase pentru serviciile de informații ucrainene, ceea ce face ca viitoarele operațiuni să aibă mai multe șanse de succes. „Serviciile de informații vor avea mult de lucru acum”, a spus Lakiciuk.
Explozia din 17 iulie a urmat unei explozii majore și unui incendiu în octombrie 2022, care a împiedicat funcționarea completă a podului timp de luni de zile. Lakiciuk a declarat că faptul că traveele podului s-au prăbușit în ambele cazuri ar putea indica faptul că fundația structurii are vulnerabilități. „Dacă traveele cad, înseamnă că pilonii de sub ele se deplasează", a spus el.
Explozia, despre care Rusia a declarat că a ucis un cuplu căsătorit aflat într-o mașină și a rănit-o pe fiica lor de 14 ani, va întări probabil impresia tot mai mare că Crimeea este o „zonă de front”, pentru a folosi formularea lui Refat Ciubarov, președintele Congresului Mondial al Tătarilor din Crimeea, cu sediul la Kiev, și președintele Mejlisului Poporului Tătar din Crimeea, un organism de autoguvernare pe care Rusia l-a declarat ilegal după ce a ocupat peninsula în 2014.
După explozia din octombrie 2022 de pe pod, Rusia a fost nevoită să intensifice controalele de securitate și alte măsuri pentru traficul care se deplasează în ambele direcții, a declarat Ciubarov pentru RFE/RL la 30 iunie, înainte de cea mai recentă explozie, provocând alarmă și frustrare pentru călători.
„Aceste măsuri vor continua atâta timp cât podul este în picioare, până când va fi distrus de rachetele ucrainene”, a spus el. „Cred că acest lucru se va întâmpla în curând”.
