La începutul anului, guvernul constata eșuarea mai multor obiective ale amplei reforme din ultimii ani în sectorul justiției și anunța că va remedia neajunsurile cu ajutorul unei reforme noi, pe care a numit-o „mica reformă”. Acum a început să aprobe primele prevederi.
Proiectul ministerului justiției propune, bunăoară, introducerea unor criterii de calitate a hotărârilor judecătorești astfel încât aceste decizii să nu mai provoace dubii în privința aplicării corecte a normelor legale și a echității procesuale. Deși, remarcă experta Centrului de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi, asemenea prevederi nu ar trebui să existe în legislație pentru că sistemul judiciar ar trebui să se îngrijească singur de motivarea hotărârilor. Doar că în ultimii ani, una din criticile constante în adresa magistraților moldoveni era legată anume de partea de motivare a deciziilor, care lăsa spațiu pentru a pune la îndoială verdictul.
Astfel, ministerul a introdus în proiect obligativitatea unei redactări în manieră clară, accesibilă, care să confirme corectitudinea actului de justiție. Victoria Iftodi, ministrul justiției, a vorbit despre impactul acestei prevederi, propuse la pachet cu alte măsuri:
„Acest proiect vine cu scopul de a îmbunătăți motivarea hotărârilor judecătorești și a unificării practicii judecătorești, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra actului de justiție. Noutatea este, de fapt, că se propune excluderea competenței din cadrul Curții Supreme de Justiție de a emite hotărâri cu caracter explicativ, rolul Curții Supreme de Justiție de unificator al practicii judiciare urmând să se realizeze doar prin actele pe care aceasta le pronunță pe cauzele individuale.”
Încă în 2016, magistrații Înaltei Curți au declarat neconstituționale hotărârile explicative emise de Curtea Supremă de Justiție. Cu toate acestea, până în prezent, unii magistrații fac referire la acestea pentru a-și argumenta decizia, remarcă Nadejda Hriptievschi. Ea precizează că CSJ-ul a avizat negativ această propunere, făcând referire la rolul instanței superioare de a unifica practica judiciară. Totuși, consideră experta, propunerea este una necesară:
„Nu unifici practica judiciară prin aceea că emiți o hotărâre care, de fapt, e un fel de lege, dar mai extinsă, pentru că asta este hotărârea explicativă a plenului. Din păcate, noi, la acest capitol încă nu ne-am mișcat din sistemul sovietic. Aveam în sistemul sovietic hotărârile explicative, pe care nu le găsiți în nici un stat cu democrație avansată. Curtea Supremă de Justiție trebuie să unifice prin propriile hotărâri și ceea ce este încă foarte grav, este faptul că avem hotărâri ale CSJ care se bat cap în cap pe întrebări foarte similare.”
Experta Centrului de Resurse Juridice notează că în eventualitatea aprobării acestei propuneri în parlament, magistrații nu vor putea face referință în motivarea hotărârilor la explicațiile CSJ-ului, ci doar la normele legale aplicabile în examinarea unei anumite cauze.
Examinarea cauzelor cu ușile închise va rămâne în continuare la discreția magistraților...Nadejda Hriptievschi
O altă propunere a autorităților din justiție ține de asigurarea caracterului public al ședințelor de judecată, or tocmai pe acest lucru au insistat observatori naționali și internaționali atunci când au fost examinate dosare de rezonanță, cum ar fi cel al fostului premier Vlad Filat sau a primarului de Orhei, Ilan Shor, condamnat în prima instanță în dosarul fraudei bancare.
Nadejda Hriptievschi notează însă că decizia de examinare a cauzelor cu ușile închise va rămâne în continuare la discreția magistraților:
„Nu știu dacă această modificare va duce sau nu la soluționarea problemei, pentru că până la urmă oricum voința judecătorului, buna lui credință și profesionalismul lui sau a ei e mai important decât ceea ce scrie în lege. Acum, într-un fel, magistrații vor trebui să motiveze un pic mai detaliat de ce dispune declararea ședinței închise. Doar că, din păcate, la noi se motivează foarte vag și foarte prost declararea ședinței închise, adică pentru a asigura secretul urmăririi penale în altă cauză, punct. Și asta nu e motivare, din punctul meu de vedere.”
Nadejda Hriptievschi tratează această modificare drept ,,o încercare de a drege legislația, pe când autorii susțin că proiectul de lege va exclude situațiile în care judecătorul era oarecum obligat să declare ședința închisă. Experta notează că per ansamblu, propunerile Ministerului Justiției erau necesare pentru schimbarea practicii judiciare și sunt de fapt niște linii de tranziții de la fosta strategie de reformare a justiției, considerată eșuată, la cea nouă, care va fi cunoscută cel mai probabil, deja după scrutinul parlamentar.
