Linkuri accesibilitate

42 de lei pentru un metru cub de apă la Glodeni. Cât plătesc moldovenii pentru apă la robinet


Locuitorii comunei Grătiești (7 km de Chișinău) au apă la robinet doar câteva ore pe zi, dar și atunci presiunea e scăzută.
Locuitorii comunei Grătiești (7 km de Chișinău) au apă la robinet doar câteva ore pe zi, dar și atunci presiunea e scăzută.

Numărul localităților care au apeduct a ajuns la o mie, crescând rapid în ultimul deceniu mai ales datorită construcției de apeducte în sate. Dar prețul apei variază enorm, de la 10 la 42 de lei pentru un metru cub, iar „apa potabilă” din unele apeducte conține produși chimici periculoși. 

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică aviza pe 13 august tarife noi pentru doi furnizori de apă, unul în orașul Cimișlia la sud-vest de Chișinău, altul în satul Măgdăcești, la nord-est de capitală.

Pentru întreprinderea „Servicii Publice Cimișlia”, a fost avizată o creștere de tarif de la 16,65 lei la 20,51 lei pentru un metru cub de apă. Pentru „Apă-Canal Măgdăcești”, care și așa avea cel mai mic tarif pe țară, a fost avizată o nouă scădere de tarif, de la 9,99 lei până la 8,20 lei pentru metru cub. De ce există aceste diferențe?

Cum se formează tariful la apă

Tarifele pentru serviciul de alimentare cu apă sunt reglementate prin lege. Mai întâi, sunt calculate de către operatorul care urmează să presteze serviciul, apoi - examinate de specialiștii Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) și avizate.

În fine, tarifele trebuie aprobate de consiliile locale. Dar în unele cazuri ANRE le poate aproba direct, fie când are permisiunea prealabilă a consiliului local respectiv, fie când consiliul local nu aprobă tarifele la timp, adică în două luni de la primirea avizului, fie când apeductul este construit din banii donatorilor internaționali.

Tarifele se formează în funcție de cheltuielile pe care le are operatorul pentru a furniza apă și pentru a obține o rentabilitate „rezonabilă”. Cheltuielile depind de factori ca volumele de apă furnizate, lungimea, configurația și starea apeductului, sursele de captare a apei, numărul de stații de pompare sau tehnologiile de tratare a apei potabile.

De exemplu, conform explicațiilor ANRE, la Chișinău prețul pentru un metru cub de apă este mai mic decât la Glodeni, pentru că „Apă-Canal Chișinău” captează apa din râul Nistru, o transportă la stația de tratare și în final o distribuie către consumatori în volumul de circa 43 milioane de metri cubi pe an, la situația din 2023. Toți acești factori plus cel al rentabilității „rezonabile” au făcut ca tariful calculat printr-o formulă complexă să fie în 2023 în Chișinău de 10,79 lei per metru cub.

Pe de altă parte, întreprinderea „Servicii comunale Glodeni” achiziționează apa de la un agent economic și apoi o transportă către consumatori în volum de circa 155 de mii de metri cubi pe an. Tariful calculat pentru un asemenea volum și în asemenea condiții trece de 40 de lei pentru un metru cub de apă.

Apa din zonele rurale cu fluor, bor și hidrogen sulfurat

Locuitorii din orașul Basarabeasca plătesc 25,35 lei pentru un metru cub de apă, tarif avizat de ANRE. Dar specialiștii de la Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP) au depistat „abateri generate de poluare” și un nivel ridicat de fluor în apa livrată la robinet în această localitate.

Apa potabilă neconformă parametrilor chimici și biologici poate provoca maladii infecțioase ca Hepatita virală A, dar și boli netransmisibile ca fluoroza dentară.

Un studiu făcut de ANSP în anii 2020-2022 la scară națională arată că apa de la robinet venită din sursele subterane prin sondele arteziene nu a corespuns în multe localități cerințelor de potabilitate, conținând amoniu, sulfați, fluor, fier, bor, dar și bacterii precum E Coli și enterococi.

Este cazul și la Glodeni, unde tarifele la apă sunt cele mai mari. „Glodeni se alimentează din sondele arteziene în care calitatea apei este neconformă”, a spus Europei Libere Liliana Carp, specialistă ANSP.

De cele mai multe ori, substanțe chimice nocive au fost depistate în apa din apeductele sătești, în timp ce în zonele urbane, apa este de o calitate mai bună dacă provine din sursele de suprafață, adică din râuri.

Între 50-60% din aproximativ 700 de apeductele analizate, au avut un conținut ridicat de fluor, bor și hidrogen sulfurat (care dă apei un miros specific de ouă clocite), situație atestată mai ales în raioanele Ștefan Vodă, Anenii Noi, Ungheni, Nisporeni, Glodeni și în Găgăuzia.

Soluția există și este relativ simplă, spune Liliana Carp. După ce au investit în apeducte, autoritățile din aceste regiuni pot să elimine substanțele nocive din apă dacă investesc și în stații de tratare a apei cu osmoză inversă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Georgeta Carasiucenco

    Sunt jurnalistă din 2016. Am lucrat la Moldova.org unde am scris despre drepturile femeilor și alte subiecte conexe. La Europa Liberă documentez schimbările climatice și alte probleme de mediu din Republica Moldova. Realizez reportaje și investigații pe subiecte ce merită atenția publicului.

XS
SM
MD
LG