„În România, standardul legislativ nu poate să fie dosarul penal al unui lider”, a declarat, în această după-amiază, președintele Klaus Iohannis, într-o declarație prin care a încercat să explice că a fost nevoit să promulge Legea privind organizarea judiciară (Legea 302/2004) în forma dorită de social-democrați. Coaliția aflată la guvernare a modificat toate legile justiției. Președintele s-a opus cât a putut intrării lor în vigoare, prin contestații la Curtea Constituțională și retrimiterea lor în Parlament, dar posibilitățile lui Klaus Iohannis de a bloca o lege sunt limitate de Constituție, care îi permite o singură respingere, obligându-l să promulge ulterior orice act legislativ, care a parcurs acest drum.
Cea mai controversată prevedere a Legii privind organizarea judiciară se referă la înființarea unei secții speciale de investigare a faptelor comise de magistrați. Există astfel temerea că procurorii și judecătorii ar putea fi șantajați în acest fel. O astfel de secție ar fi inutilă, dacă nu există resorturi ascunse, fiindcă magistrații la fel ca demnitarii sunt cercetați, potrivit legii, de către Direcția Națională Anticorupție, atunci când există suspiciuni asupra lor.
Președintele Klaus Iohannis este așadar nevoit să execute deciziile discutabile ale Parlamentului sau ale Curții Constituționale și este pentru a doua oară când pune în opera o astfel de hotărâre, după ce acum zece zile a revocat-o pe Codruța Koveși, fosta procuroare șefă anticorupție, la cererea judecătorilor constituționali. Președintele român nu are nicio cale de ieșire, dacă vrea să rămână legalist și să nu arunce țara în anarhie. Pe de altă parte, e posibil să deconteze toate aceste lucruri în fața electoratului său, care se radicalizează pe măsură ce PSD derapează de la statul de drept.
Klaus Iohannis a transmis un mesaj clar, odată cu promulgarea Legii privind organizarea judiciară, aducându-le aminte românilor că cei care au câștigat alegerile generale în urmă cu un an și jumătate nu au fost aleși să-și scape de închisoare liderul politic. Aluzia este la Liviu Dragnea, șeful PSD, despre care presa centrală de la București a relatat că face presiuni asupra guvernului să adopte o ordonanță de urgență prin care să se legifereze amnistia și grațierea. Dragnea nu a negat până acum această intenție, mai ales că ar putea fi singura șansă prin care să scape de închisoare, după ce judecătorii l-au condamnat deja în primă instanță la 3 ani și șase luni cu executare pentru instigare la abuz în serviciu.
Declarația de astăzi a președintelui nu este neapărat una de resemnare, dar nici nu o ripostă ofensivă. Klaus Iohannis nu s-a referit deloc la întâlnirea pe care a avut-o ieri cu prim-ministra Viorica Dăncilă, căreia îi ceruse anterior de mai multe ori demisia. Șeful statului a acuzat coaliția de guvernământ că nu așteaptă verdictul final al Curții de la Veneția în privința legilor justiției, după ce această instituție a Consiliului European a criticat într-un raport preliminar modificările operate de PSD și ALDE. Independența magistraților care va fi afectată de aceste schimbări este „fundamentul statului de drept” a mai spus șeful statului român. Klaus Iohannis a cerut coaliției de guvernământ să revină în sesiunea de toamnă a Parlamentului asupra modificărilor făcute pentru a rămâne în acest fel în standardele europene ale statului de drept, dar nu are nicio pârghie prin care să oblige PSD și ALDE să facă acest lucru.
Președintele a recunoscut că nu mai are nicio cale de atac, fără să propună însă nimic în schimb electoratului nemulțumit de agresivitatea cu care PSD modifică legile: de pildă, acel referendum despre care a vorbit încă de anul trecut, prin care populația să se exprime asupra continuării politicilor anticorupție, politici pe care coaliția aflată la putere vrea să le suspende.
