Linkuri accesibilitate

„Democraţia mafiei din Moldova”


Afiş electoral în Chişinău

Un reportaj din hebdomarul german „Die Zeit”, semnat de Meike Dülffer, în vizită la Chișinău şi Tiraspol. Corespondentul Europei Libere la Berlin a rezumat articolul.

Cititorii săptămînalului german din Hamburg, „Die Zeit”, află deja din subtitlul reportajului, semnat de Meike Dülffer, că Republica Moldova se află în campanie electorală. Campania însă, se mai afirmă în subtitlu, este mai degrabă un joc murdar al oligarhilor. În ce direcţie priveşte ţara – spre est sau spre vest – este numai o întrebare de suprafaţă.

Reportajul propriu-zis începe cu descrierea unei vizite în crama de la Cricova. Se aminteşte, de asemenea, de personalităţile politice internaţionale care au trecut pe acolo: Vladimir Putin, Angela Merkel, fostul înalt demnitar UE Herman Van Rompuy. În Moldova, spune autoarea, vinul constituie şi astăzi un element de identificare.

Numai aparenţe înşelătoare...

Pe data de 24 februarie se va alege un nou parlament. Se spune că va fi un vot care va decide soarta viitoare a ţării, se va decide dacă Moldova se va apropia mai mult de Rusia sau de Europa. Partidul Socialiştilor al preşedintelui Igor Dodon este rusofil şi, potrivit sondajelor, se bucură de cea mai mare popularitate. Pe următorul loc se situează gruparea opoziţiei, ACUM, iar pe locul trei, Partidul Democrat care se află la guvernare. Cu Uniunea Europeană s-a încheiat un trata de asociere în 2014, democraţii sînt consideraţi drept pro-europeni. Dar toate astea, subliniază „Die Zeit”, sînt numai aparenţe înşelătoare.

Cine va cîştiga în Moldova alegerile nu va ocupa neapărat şi un post. Asta i s-a întîmplat şi liderului opoziţiei, Andrei Năstase, care candidează acum pe listele ACUM. El a cîştigat anul trecut postul de primar al capitalei cu 52 procente, dar votul a fost anulat ulterior de către un tribunal. Este ceva inacceptabil, declară Năstase ziaristei germane, precizînd că ceea ce s-a întîmplat este o dovadă că partidul de guvernămînt controlează justiţia. În continuare Năstase este citat cu o formulare prin care el califică Partidul Democrat drept „un grup infracţional” care conduce ţara. Acest grup, explică el, reprezintă, în exclusivitate, interesele oligarhului şi şefului de partid, Vladimir Plahotniuc.

Acesta a transformat toată ţara în întreprinderea sa personală. El şi cu anturajul său controlează nu numai politica, ci şi sectorul energetic, economia, întreprinderile, justiţia şi mass-media. Năstase consideră ţara sa drept un „stat capturat” (captured state).

Această sintagmă fusese folosită şi în rezoluţia critică vis-á-vis de Moldova, din Parlamentului European, din 2018, tocmai pentru a descrie situaţia din această ţară. Observatori cinici vorbesc despre un stat mafiot („mafia state”).

Cînd i-au fost „furate voturile” prin care Năstase fusese ales primar, UE a protestat şi a stopat un pachet de sprijin alocat Moldovei, în valoare de 100 de milioane de euro.

În continuare, revista germană îl descrie pe Plahotnic drept cel mai influent oligarh din Moldova, atrăgînd însă atenţia că nu este singurul. Concurentul său cel mai însemnat este tocmai preşedintele Dodon. Şi acesta deţine întreprinderi şi posturi de televiziune. Cel de-al treilea oligarh, implicat în campania electorală, este Ilan Șor, un om de afaceri şi politician, primar al oraşului Orhei, arestat la domiciliu din cauza învinuirilor de corupţie. El va participa la alegeri cu propria sa formaţiune, Partidul Şor, şi încearcă să atragă electoratul mai sărac, acordîndu-i facilităţi în reţeaua sa de magazine. Orientarea sa politică nu poate fi identificată.

În legătură cu aceşti oligarhi – termen care în Moldova nu are neapărat o rezonanţă negativă - se poate spune că mai toţi sînt implicaţi într-o grămadă de scandaluri de corupţie. Dar şi politicianului din opoziţie, Năstase, i se reproşează din partea unor foşti aliaţi că ar întreţine legături cu oligarhii Victor Ţopa şi Viorel Țopa.

UE a observat prea tîrziu că a „cooperat cu hoţi”...

Năstase, în schimb, spune că deţinătorii puterii ar fi dus prea departe legăturile între afaceri şi politică. Ei doar simulează diferende politice, dar, în realitate, colaborează confidenţial cu scopul de a-şi impune interesele economice. UE a observat prea tîrziu că a „cooperat cu hoţi”.

Maia Sandu, de la ACUM, spune că actuala campanie electorală este una foarte murdară. În cîteva linii, autoarea schiţează apoi un portret al Maiei Sandu, amintind de campania de minciuni declanşată împotriva ei, în 2016, şi de minciuna vehiculată că, împreună cu Angela Merkel, ar fi intenţionat să aducă în Moldova 30.000 de refugiaţi sirieni. Cel mai straniu lucru este faptul că este atacată tocmai de către femei din Partidul Democrat care îi reproşează că nu are copii sau susţin că ar fi lesbiană.

În final, ziarista constată că în actuala campanie electorală nu prea se vorbeşte despre Transnistria. Apoi explică cititorilor germani ce este de fapt acest teritoriu care în urmă cu 25 de ani şi-a proclamat independenţa statală pe care, însă, nicio ţară din lume nu a recunoscut-o. Nici măcar Rusia care a staţionat acolo soldaţi.

Acolo este vorba despre un conflict teritorial îngheţat, asemănător cu cel din statele post-sovietice Georgia sau Azerbaidjan. Existenţa Transnistriei împiedică o aderare a Moldovei la NATO sau UE. Temerile că după anexarea Crimeii, Rusia ar putea dezgheţa conflictul din Transnistria, pînă acum nu s-au confirmat.

Aplicația pentru mobil/tabletă

XS
SM
MD
LG