Linkuri accesibilitate

Despre soarta copiilor nevinovați din penitenciarele Moldovei


Conferința „Respectarea drepturilor copiilor născuți în instituțiile penitenciare, norme și standarde internaționale”, Chișinău, 31 iulie 2018

O conferință organizată de Asociația Vitae și Avocatul Poporului pentru protecția drepturilor copilului.

În penitenciarele din Republica Moldova cresc în prezent 15 copii cu vârsta de până la trei ani. Avocatul poporului pentru drepturile copilului Maia Bănărescu susține că deși autoritățile încearcă să le îmbunătățească condițiile în care trăiesc alături de mamele ce își ispășesc pedeapsa, aceștia duc lipsă de servicii adecvate pentru dezvoltarea lor normală. Astăzi, în cadrul unei discuții publice instituția Avocatului copilului, inclusiv specialiști din mediul obștesc și cel guvernamental au căutat soluții pentru intervenția în asemenea cazuri. Tamara Grejdeanu a fost prezentă la discuții și relatează:

Copii în detenție fără sentință, astfel definesc experții situația pruncilor care după maternitate, ajung să crească alături de mamele lor în închisori. În penitenciarul de la Rusca, pentru femeile cu copii au fost amenajate odăi separate, bucătărie, camere de baie și un teren de joacă. Iar în închisoarea Pruncul a fost construit un bloc separat- Casa mamei și a copilului. Avocata Maia Bănărescu constată că deși condițiile de trai pentru mamele din penitenciar au fost îmbunătățite, mediul în care se află 24 din 24 își lasă puternic amprenta. Deficitul de medicamente, produse de igienă și sanitare agravează situația.

Însă cea mai mare problemă pe care o atestă avocata copilului este alimentația pe care o pot asigura cantinele din penitenciare pentru copii. Maia Bănărescu spune că în lipsa unor bugete separate pentru a susține mamele din închisoare, situația se va înrăutăți:

„Instituțiile penitenciare nu au posibilitatea să procure hrana pentru copii, deci se descurcă fiecare penitenciar cum reușește. Aceste alimente pentru copii în majoritatea cazurilor sunt puse la dispoziție de către organizațiile neguvernamentale sau internaționale, sau de către rudele, părinții care sunt în afara penitenciarului, dar nu toate deținutele au această posibilitate și asta este o problemă.”

În condiții de penitenciar, copiii nu beneficiază de asistența medicală adecvată, notează Avocata poporului. Iată de ce ea pledează pentru completarea statelor de personal cu specialiști necesari, cadre medicale și psihologă.

Aza Onica, președinta Asociației Vitae, care acordă sprijin femeilor însărcinate din penitenciare, spune că nu trebuie trecută cu vederea nici perioada de până la nașterea copilului, întrucât traiul în comun cu celelalte deținute și lipsa unui regim special le poate dăuna viitoarelor mame, crede experta:

„Gravidele din izolator sunt în grupa de risc și pentru ca să nu apară probleme în viitor, mai bine să le prevenim și să le ajutăm să aibă acces la asistența medicală calitativă și la un mod de viață sănătos. În izolator, de exemplu, nu este acces la aer curat și la plimbări, alimentația este aceeași ca și pentru oricare alt deținut, dar ele au necesități de alimentație care include și copilul. Apoi, au nevoi de susținere psihologică, pentru că starea emoțională a mamei poate afecta copilul.”

O altă propunere a specialiștilor este ca copii din penitenciare să fie integrați în instituții de educație timpurie, dar care lipsesc deocamdată în localitățile apropiate. Altfel, crescând într-un spațiu izolat, copii își dezvoltă bariere de comunicare și frică de societate, crede Maia Bănărescu.

De cealaltă parte, Aureliu Suhan, directorul Agenției Naționale a Penitenciarelor spune că mamele din închisoare au parte de aceeași asistență ca în libertate și nu duc lipsuri. El remarcă totuși că mediul de penitenciar, prin definiție, nu poate fi foarte prielnic pentru creșterea unui copil:

„Partea regretabilă este faptul că începutul vieții unui copil nevinovat absolut este condiționat de zidul penitenciarului, asta este mai puțin plăcut. Legea ne permite până la vârsta de trei ani de zile să menținem copilul în limitele penitenciarului, după care intervin pârghiile juridice, instituțiile abilitate ale statului. Asupra unora asta se răsfrânge foarte bolnăvicios, unele mame, din păcate, pot reacționa mai indiferent, de la caz la caz.”

Republica Moldova este una din multele țări în care nu există reglementări clare cu privire la situația și condițiile în care trebuie să crească copiii ai căror mame sunt private de libertate. Experții insistă să implice autoritățile centrale în soluționarea problemelor din sistem, indiferent de numărul de copii care cresc după gratii. Iar întrebările la care își propun să caute răspuns se referă la termenul și situațiile în care copiii pot fi luați de mamă în închisoare, cine ia această decizie și cărui interes i se dă prioritate, al mamei de a-și crește copilul sau al copilului de a se dezvolta într-un mediu sigur și prietenos.

XS
SM
MD
LG