Linkuri accesibilitate

Dezbateri parlamentare pe marginea unei legi controversate


Parlamentul a adoptat o lege care suspendă din nou primirea de cereri de cetățenie contra investiții, o schemă controversată introdusă în 2018 care prevede vânzarea de pașapoarte moldovenești străinilor contra unor investiții de 100 de mii de euro. Noul moratoriu care mai trebuie promulgat de șeful statului va fi valabil până în luna septembrie. Dar deputații nu au anulat legea cu totul, spunând că guvernul trebuie să decidă între timp dacă acest lucru este necesar și dacă se poate face pentru a nu leza drepturile celor care au cerut cetățenia deja. Comisia Europeană critică asemenea scheme spunând că prezintă riscuri de securitate, permit spălarea de bani și încurajează corupția.

Legea cererii de cetățenie contra investițiilor respinsă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:55 0:00
Link direct

Între expirarea vechiului şi intrarea în vigoare a acestui moratoriu, un cetăţean străin a reuşit să depună cerere pentru intrarea în program. Opoziţia, care este întru totul de acord cu criticile europene şi a semnalat că ar fi preferat anularea definitivă a programului, a sprijinit totuşi moratoriul propus de guvern. Cel puţin pentru a închide cât mai curând fereastra deschisă în faţa unor potenţiali viitori pretendenţi de a profita de aparenta ezitare a autorităţilor, a explicat Alexandru Slusari, şeful grpupului de deputaţi ai Platformei Demnitate şi Adevăr:

În firma aceasta care gestionează programul sunt şi interesele unor demnitari de stat


„Programul a fost lobat intens de Vladimir Plahotniuc şi cercurile din anturajul lui: acolo a fost şi Ministerl Economiei, acolo a fost şi Vitalie Iurcu (fost secretar de stat în Ministerul Economiei), amendamentul cu secretizarea numelor a fost promovat de Nichiforciuc (Eugen Nichiforciuc, deputat PDM)… O parte din aceşti lobbyşti acum se află în coaliţia, fie formală, fie neformală între PSRM şi PD. Şi ei mai departe vor ca această lege să rămână, deoarece în firma aceasta care gestionează programul sunt şi interesele pecuniare ale unor demnitari de stat. Pe de altă parte, există presiunea UE pe care nici Dodon, nici Chicu nu o pot ignora cu desăvârşire. Săptămâna trecută, reprezentantul UE (reprezentantul Comisiei Europene, Luc Devigne) a vorbit tranşant: voi riscaţi cu libera circulaţie. Şi în asemenea condiţii, am impresia că Chicu nu ştie ce să facă şi iată nici nu anulează legea, dar vine cu acest moratoriu si s-o spălat pe mâini: faceţi ce vreţi acolo în parlament. ”


Propunerea guvernului Chicu a fost ca noul moratoriu să dureze până la 1 ianuarie 2021. Deputaţii au decis, însă, la propunerea comisiei de securitate condusă acum de un democrat, să suspende decizia pe un termen mai scurt decât cel cerut de guvern, mai exact până în septembrie, iar Alexandru Jizdan, democratul din fruntea respectivei comisii, a explicat astfel opţiunea sa şi a colegilor săi:

„Noi am venit de două ori cu moratoriu. Şi ce s-a întâmplat? Şi mai venim o dată cu moratoriu. Lumea vine şi zice: vrem să analizăm. Întrebarea mea este: ce să analizăm? Care e subiectul analizei? Am impresia că nu ştim despre ce vorbim aici. Haideţi să facem o claritate, peste două luni, dacă eu în calitate de preşedinte al comisiei, şi comisia constatăm că această lege aduce pericole, eu voi fi primul care voi vota anularea legii. În rest, vreau să vă spun un lucru: nu rupe lumea uşile cetăţeniei R. Moldova. Lumea nu vrea să vină încoace”

Scuza e că oprirea programului „ar costa” scump


Guvernul Maiei Sandu ce a urmat celui ce lansase programul şi anume executivul democrat condus de Pavel Filip a decis primul să instituie un moratoriu pe primirea de noi cereri. Scuza invocată şi de guvernul Sandu, dar şi de actualul executiv condus de Ion Chicu e că oprirea programului „ar costa” scump – în parlament s-a vehiculat astăzi 3,5 milioane de euro, sumă ce ar fi prevăzută de o clauză secretă a contractului cu firmele angajate de guvernul Filip pentru trierea cererilor.

Prin urmare, intenţia ar fi să se amâne închiderea programului până se adună suma pentru plata unor eventuale despăgubiri din banii aduşi în ţară de investitorii deja înscrişi în program, ca să nu fie expus bugetul.

Alexandru Slusari, şeful fracţiunii PPDA, avansează totuşi şi o explicaţie politică a ezitării socialiştilor de a opri definitiv programul:

„Din câte eu văd, la Partidul Democrat regula o face nici Filip, nici Diacov, ci Nichiforciuc. Prin urmare, putem să ne aşteptăm că dacă va fi formalizată coaliţia, prelungirea acestei legi va fi una din condiţiile coalizării.”

În avizele la legea trecută vineri de ambele lecturi în legislativ, două instituţii ale statului sugerează că de decizia Chişinăului legată de acest program ar depinde acum relaţia cu UE. Mai întâi, Serviciul de Informaţii şi Securitate spune că găseşte oportună abrogarea programului odată cu expirarea noului moratoriu, din cauza „riscurilor aferente procesului de verificare a cererilor”, dar şi a cerinţelor cu care partenerii occidentali şi-ar „condiţiona”, se arată în aviz, oferirea de sprijin financiar. Şi Ministerul de Externe pare să atenţioneze deputaţii, într-un aviz la acelaşi proiect de lege, că programul pune sub risc relaţia cu UE, pomenind în context regimul fără de vize şi afirmă că „chestiunea anulării programului a fost inclusă de către UE în lista de acţiuni pe termen scurt necesară pentru avansarea relaţiei RM-UE”.


Parlamentul de la Chişinău amână din nou decizia cu privire la programul de cetăţenie contra investiţii, instituind un nou moratoriu de şase luni pe primirea de cereri, care însă nu împiedică examinarea solicitărilor deja primite –vreo 35 la număr. Ca şi în timpul a două amânări anterioare, se invocă despăgubirile mari pe care ar fi nevoit guvernul să le achite companiilor ce gestionează programul în cazul în care ar decide să-l abroge. Diferenţa acum e că pentru prima dată atât serviciul de securitate, cât şi ministerul de externe le sugerează deputaţilor, prin avizele lor la proiect, că programul trebuie într-un final anulat.

XS
SM
MD
LG