Una dintre temele favorite ale dezinformării este aceea de a insinua că ar exista o legătură între propagarea virusului și rețelele 5G.
Pentru prima oară, Divizia pentru Comunicații Strategice a Uniunii Europene, creată în cadrul Serviciilor de Acțiune Externă, a identificat eforturi coordonate duse de Rusia, China și Iran pentru a destabiliza populația țărilor din UE prin dezinformări și valuri de fake news răspândite pe rețelele sociale.
Într-un document intern consultat de Radio Europa Liberă, se constată că anumite teme inventate în scop de dezinformare, precum aceea că virusul ar fi fost creat artificial în laboratoare din SUA, sau că Rusia China și Iranul ar combate mai eficace epidemia decât Occidentul se răspândesc în mod deliberat și coordonat.
O altă temă foarte urmărită și preluată prin share este aceea că sancțiunile SUA sunt de vină pentru dificultățile prin care trece Iranul în combaterea epidemiei.
Documentul intern UE, datat din 20 aprilie, estimează că unul din scopurile acestei campanii este de a se ajunge la cererea ridicării sancțiunilor nu doar asupra Iranului, dar și asupra Rusiei, Siriei și regimului din Venezuela.
Serviciile de monitorizare a propagandei ale UE au mai scris anul acesta despre unele “scenarii conspiraționiste” (“conspiracy narratives”) răspândite cu scopul de a stârni confuzie și nemulțumiri în populația țărilor UE și în SUA și Canada.
Principalele medii de comunicare și difuzare rămân Twitter și Facebook, dar, constată experții UE, chiar și Google trage foloase din aceste campanii, deoarece “obține profit financiar din dezinformare prin aceea că plasează reclame plătite pe respectivele site-uri.”
Se mai constată că în țări cu limbi mai puțin folosite, precum ceha, ucraineana, albaneza sau româna (în Rep. Moldova) știrile false continuă să circule și să fie preluate de utilizatori chiar și după ce au fost identificate și semnalate ca false.
Una din temele favorite ale dezinformării este aceea de a insinua că ar exista o legătură între propagarea virusului și rețelele 5G.
Orice dezinformare pare bună, câtă vreme stârnește derută și confuzie. Documentul semnalează chiar cazuri baroce, precum o pagină Facebook în limba rusă a unei persoane din Chișinău, foarte activă în dezinformare, care pretinde că herpesul ar ucide virusul.
Am mai scris despre cum în ceea ce ni se anunța a fi era informației totale, milioane de oameni cad în capcana „fake news” din absența unei grile de interpretare, din lene, nepricepere, tendință spre senzaționalism și obediență.
Facebook, blogurile si alte rețele sociale au multiplicat însutit fenomenul.
Facebook în special, prin ușurința folosirii sale, prin gratuitate si flexibilitate a amestecat și mai mult codurile, făcând din fiecare utilizator un potențial jurnalist mincinos.
Rețelele sociale și intruziunile recente ale Rusiei în diferitele procese electorale occidentale au făcut astfel din combaterea fake news o prioritate pentru UE.
