Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Tineri de pe cele două maluri ale Nistrului leagă prietenii participând la instruiri comune finanțate de Uniunea Europeană. Și opinii pe marginea declarației finale a summitului NATO care cere retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, dar și a numirii lui Dmitri Kozak în calitate de reprezentant special al președintelui rus pentru relațiile comercial-economice cu Republica Moldova.
Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Republica Moldova a fost menţionată, alături de Ucraina şi Georgia, în declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice de săptămâna trecută. Într-un capitol distinct dedicat acestor trei state, NATO îşi reiterează suportul pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova şi cheamă Rusia să-şi retragă trupele de pe teritoriul ei, precum şi să se angajeze constructiv în procesul de reglementare a conflictului separatist. „Suntem hotărâți să sprijinim reformele democratice în Republica Moldova şi eforturile ei de sporire a capacităţilor de apărare”, se mai arată în textul declaraţiei.
Congresul Statelor Unite a aprobat vineri o rezoluție prin care își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea politică a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. Totodată, rezoluția condamnă agresiunea rusă în regiune și cere retragerea trupelor și munițiilor Federației Ruse, aflate ilegal pe teritoriul celor trei state.
Marți, și Adunarea Parlamentară a OSCE a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii din regiunea transnistreană în una civilă cu mandat internațional. Pe 22 iunie și Adunarea Generală ONU a aprobat o rezoluție privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.
Președintele rus Vladimir Putin l-a numit pe vicepremierul Dmitri Kozak reprezentant al Kremlinului pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Republica Moldova. Kozak este cunoscut de moldoveni mai ales pentru promovarea în 2003 a unui proiect de rezolvare a conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova. Putin și-a anulat totodată decretul prin care îl numise pe Dmitri Rogozin reprezentant special pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Președintele Igor Dodon și șefa socialiștilor, Zinaida Greceanîi, au salutat numirea lui Dmitri Kozak.
Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat speranța că Dmitri Kozak va contribui la „promovarea cooperării” dintre cele două țări. Putin a făcut remarca la întâlnirea avută sâmbătă la Moscova cu președintele Igor Dodon, care a fost invitat să asiste la finala Cupei Mondiale la fotbal.
Agenții economici din regiunea transnistreană care exportă sau importă mărfuri prin punctul de control de la Cuciurgan și care nu sunt înregistrați la Chișinău vor fi în continuare scutiți de plata taxelor vamale. Marți, într-o ședință de lucru la guvern, s-a acceptat ca această scutire, care expiră pe 18 iulie, să fie extinsă până la 1 ianuarie 2019, precizează un comunicat al executivului. Premierul Pavel Filip a cerut urgentarea extinderii controlului mixt moldo-ucrainean la toate punctele de control de la granița comună, inclusiv pe segmentul transnistrean.
Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.
Casa Albă a respins îndemnurile unor membri de frunte ai Congresului de a anula summitul prezidențial americano-rus în urma inculpării, vineri, de către Statele Unite a 12 ofițeri de securitate ruși în legătură cu amestecul lor în alegerile prezidențiale americane din 2016. Suspecții sunt bănuiți că au accesat ilegal documente și e-mailuri dăunătoare contracandidatei lui Donald Trump la alegeri, democrata Hillary Clinton. Referitor la agenda întâlnirii cu Putin, Donald Trump a afirmat că va aborda subiectele Siria şi Ucraina.
Mama regizorului de film Oleh Sentov i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să-i grațieze fiul. Sentov, originar din peninsula ucraineană Crimeea, a fost condamnat în Rusia la 20 de ani închisoare și se află de aproape două luni în greva foamei. Regizorul vrea să obțină eliberarea din închisorile ruse a 64 de cetățeni ucraineni, care, în opinia sa, sunt deținuți politici.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: Peste o sută de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului au participat săptămâna trecută la școala de vară YouthBank 2018, care a avut loc în satul Leordoaia din raionul Călărași. A fost primul an când la școala de vară au participat și tineri din stânga Nistrului. Cei 17 participanți sunt membri ai celor două recent create fonduri pentru tineri, la Dubăsari și Bender, organizații neguvernamentale deschise în stânga Nistrului cu suportul Uniunii Europene.
Mașa este una dintre participantele care a venit din regiunea transnistreană. Ea este din Bender și are 17 ani.
- „Aici atmosfera este foarte bună, foarte confortabilă. Oamenii, chiar dacă vorbesc o altă limbă, sunt foarte de treabă și ne-am împrietenit. Sunt chiar tinerii care ne traduc. Sunt jocuri diferite, distractive, care, pe lângă distracție, ne fac să învățăm și câte o lecție, câte o experiență. Din fiecare joc, chiar dacă nu e decât un joc, poți învăța câte ceva.”
Galina Ivanovna este coordonatoarea unuia dintre cele două Fonduri pentru tineri din regiunea transnistreană.
- „În cadrul proiectului Fondul pentru tineri Bender, ne aflăm aici la invitația Fundației Est-Europene. Eu cred că este rău să te fierbi în suc propriu, eu consider că trebuie de ieșit în lume, de comunicat, pentru ca tinerii să lege prietenii. Ceea ce nu am făcut noi, vor face acești copii.”
Sunt și oameni care se deschid mai greu. Dar asta depinde de cum e omul și nu de pe care mal al Nistrului este el...
Europa Liberă: Se spune adesea că pe cele două maluri ale Nistrului au crescut generați noi de tineri care nu prea comunică între ei și care nu știu foarte multe lucruri unii despre alții.
- „Faptul că știu puține lucruri unii despre alții este adevărat. Dar ei comunică și asta le place, pentru că această comunicare nu este una politizată. Ei pur și simplu prietenesc, învață unii de la alții comunicarea, toleranța și numai lucruri bune.”
Mașa revine și precizează:
- „Există tineri cu care găsești contactul imediat, cu care faci cunoștință și comunici ușor și cu care devii prieten foarte repede. Dar sunt și oameni care se deschid mai greu. Dar asta depinde de cum e omul și nu de pe care mal al Nistrului este el. Am întâlnit aici tineri de la Cahul, de exemplu, și sunt exact la fel de faini ca și prietenii pe care îi am în curtea blocului meu.”
Maxim, de 21 de ani, este și el membru al Fondului pentru tineri din Bender.
- „Este extraordinar faptul că ne invită pe noi, din Transnistria, și putem face schimb de experiență aici. Sunt concursuri foarte interesante aici, unde am jucat pentru a ne consolida ca echipă - ne unesc aceleași scopuri aici și organizatorii au făcut în așa fel încât să lucrăm pentru a dezvolta un spirit unit. Și simțim asta, inclusiv seara când cântăm împreună, când ne plimbăm și jucăm împreună. Astfel ne împrietenim. Avem aceeași muzică, bancurile sunt un pic diferite, glumele la fel…”
Europa Liberă: Aveți puse la punct anumite planuri, proiecte comune?
Planuri și proiecte comune în mod sigur vom avea, cel mai probabil, pe teritoriul Transnistriei. Dar suntem abia la început cu planurile...
- „Planuri și proiecte comune în mod sigur vom avea, cel mai probabil, pe teritoriul Transnistriei. Dar suntem abia la început cu planurile.”
Europa Liberă: Se vorbește mult acum despre faptul că pe cele două maluri ale Nistrului au crescut generații noi de tineri care practic nu se cunosc între ei, care nu prea comunică, nu au interese comune. Este asta doar o legendă sau are și o doză de adevăr afirmația?
- „Este mai curând o legendă, pentru că se creează astfel de platforme unde noi ne putem cunoaște mai bine, putem face schimb de experiență, să ne spunem istoriile, să aflăm cum sunt viețile noastre. Ne-am împrietenit în aceste două zile, avem deja un colectiv bun și comunicăm.”
Alexandrina Bivol, o tânără de 16 ani din satul Răzeni, raionul Ialoveni, se bucură că a avut ocazia să-și cunoască colegii de generație din stânga Nistrului.
- „Dacă am venit toți într-o tabără, dacă suntem toți aici împreună, trebuie să fim ca niște prieteni, ca o familie. Trăim într-o țară, este la fel Moldova pe ambele maluri ale Nistrului și trebuie să fim ca frații, trebuie să fim împreună, să ne susținem și să nu facem această diferență dintre noi.”
Europa Liberă: Aveți teme de discuții comune, aveți filme comune, bancuri comune, sau sunt diferite totuși?
- „De exemplu muzica nu este diferită, este la fel, și asta contează foarte mult. Avem foarte multe teme în comun. Suntem cu toții membri ai Fondului pentru tineri și am fost coordonatori de proiecte și noi facem schimb de experiență, discutăm pe aceste teme, vedem cine a făcut mai bine, cum să depășim anumite situații. Chiar avem despre ce vorbi.”
Vlad Vladislav, de 18 ani, este din Cahul și spune că s-a împrietenit foarte repede cu tinerii care sunt în tabără, inclusiv cu cei din regiunea transnistreană. Comunicarea este cheia către o mai bună înțelegere, spune Vladislav:
- „Tinerii s-au implicat foarte bine și s-au integrat. Noi am discutat, ne-am împrietenit și am devenit ca o familie. A fost o ideea bună asta de a socializa și de a schimba toată această diferență dintre partea transnistreană și partea Moldovei unde suntem noi și să eliminăm stereotipurile dintre noi.”
Europa Liberă: În relația cu colegii din regiunea transnistreană, ai simțit mai multe diferențe între voi sau mai multe lucruri comune?
- „Cu colegii din partea transnistreană am fost cât decât la fel, ne-am simțit bine împreună și nu a fost niciun fel de diferență între noi.”
Europa Liberă: Aveți bacuri comune, glume comune, muzica e aceeași?
- „Noi suntem tineri și eu nu cred că această diferență cu partea transnistreană are legătură cu noi ca tineri.”
Europa Liberă: Dar cu ce are legătură?
- „Problema cred că este la nivelul celor de la putere și cred că aceste probleme trebuie eliminate și să dispară dintre noi, pentru că noi suntem un popor.”
Echipa de trainerii a Academiei "Nicolae Dumitrescu" a implicat tinerii în jocuri și activități în cadrul cărora, pe lângă distracția obligatorie, aceștia au fost puși în situația de a lucra în echipă, de a lua decizii în comun, de a gândi strategic și de a depăși divergențele prin negociere și comunicare. Diana Vrabie, unul dintre trainerii Academiei "Nicolae Dumitrescu":
Copii din regiunea transnistreană sunt foarte deschiși, chiar în unele momente ne-au uimit...
- „Copii din regiunea transnistreană sunt foarte deschiși, chiar în unele momente ne-au uimit, pentru că deși, poate, nu vorbesc româna, oricum se străduiesc să înțeleagă și să se integreze foarte activ. Lucrând în aceleași echipe, oamenii care vorbesc și rusă, și română încercau să traducă pentru colegii lor.”
Europa Liberă: Vedeți mai multe diferențe sau mai multe asemănări între tinerii de pe cele două maluri ale Nistrului?
- „Nu am văzut diferențe, decât poate cea lingvistică. De fapt, tinerii sunt cu un potențial enorm în ziua de azi și sunt într-adevăr minunați, pentru că găsesc resurse în orice situație s-ar afla.”
Europa Liberă: Există legenda că pe cele două maluri ale Nistrului au crescut generații diferite de tineri care sunt orientați unii către Est, alții către Vest, care nu prea comunică între ei. Este un stereotip acesta sau există și o doză de adevăr?
- „Dacă sincer, în momentul în care comunicam cu ei nici nu am făcut această diferență, pentru că ea nu s-a simțit. Tinerii sunt foarte activi și foarte deschiși către tot ce este nou și tot ce îi dezvoltă pentru a crește. Cred că este totuși un stereotip.”
Diana Vrabie spune că evenimente de acest fel, în cadrul cărora tinerii au ocazia să se întâlnească, să comunice și să lege prietenii au menirea să-i apropie și să aducă schimbarea:
- „E un spirit frumos de a mobiliza tineretul și de a-i învăța să facă ceva frumos la ei acasă, să crească acest potențial cu resurse proprii și să înțeleagă că schimbarea vine de la ei. Cred că astfel se construiesc și niște poduri dintre cele două maluri.”
Andrei Trubceac, coordonator de proiecte la Fundația Est-Europeană, care realizează programul YouthBank, spune că scopul Școlii de vară este de a-i ajuta pe tineri să lege prietenii, să înființeze rețele de interese comune indiferent de regiunea pe care o reprezintă și de a încuraja implicarea tinerilor în viața comunității.
- „Noi ne propunem să consolidăm rețeaua de fonduri pentru tineri din Moldova, având fondurile pentru tineri din Transnistria ca participanți egali, și îmbunătățirea relațiilor dintre tinerii de pe un mal și de pe altul, precum și crearea de oportunități prin care ei să-și poată concepe proiecte comune.”
Europa Liberă: Cum ați simțit tinerii din regiunea transnistreană colaborând cu cei de pe malul drept al Nistrului? Ați simțit ceva piedici, bariere, dificultăți în comunicarea lor?
- „Sincer, nu am făcut foarte mare diferență dintre tinerii de pe un mal sau altul. Într-adevăr au fost unele nuanțe legate de limbă, dar pe parcurs tinerii s-au implicat și au găsit limbaj comun dincolo de diferențele lingvistice.”
Europa Liberă: La nivel de interese, aspirații, bancuri, filme, muzică, de planuri de viitor, vedeți mai multe asemănări, sau sunt și deosebiri?
- „Într-una din zile tinerii au avut o activitate unde au discutat despre misiune, viziune, valori. Valorile nu au fost foarte diferite unele de altele. Probabil percepția acestor valori poate fi diferită, dar asta nu ține de discrepanțele regionale sau de discrepanțele de conflict. Ține mai mult de mediul în care au crescut, de sistemul de educația prin care au trecut. Și o parte amuzantă este că ei încă își descoperă viețile fiecăruia. Într-una din zile comparau bancnotele – pentru că tinerii din Republicii Moldova nu au văzut niciodată bancnote de ruble transnistrene. Dar în programul de seara toți dansează sub aceeași muzică și se simt bine, joacă aceleași jocuri. Le place în egală măsură să cânte, să danseze și să joace jocuri de masă împreună.”
Europa Liberă: La nivel de valori spuneați să ați discutat. Care sunt valorile despre care au spus tinerii că ar fi prioritare pentru ei?
- „Valori au fost expuse multe, începând de la dreptate, onestitate, pace, justiție…”
Andrei Trubceac, coordonator de proiecte la Fundația Est-Europeană, vorbind despre experiența tinerilor de pe ambele maluri ale Nistrului în cadrul Școlii de vară YouthBank 2018.
***
Doamnelor și domnilor, sunt Lina Grâu și ascultați emisiunea Dialoguri Transnistrene la Radio Europa Liberă.
Republica Moldova a fost menţionată, alături de Ucraina şi Georgia, în declaraţia finală a summitului Alianţei Nord-Atlantice de săptămâna trecută. Într-un capitol distinct dedicat acestor trei state, NATO îşi reiterează suportul pentru integritatea teritorială a R. Moldova şi cheamă Rusia să-şi retragă trupele de pe teritoriul ei, precum şi să se angajeze constructiv în procesul de reglementare a conflictului separatist de pe teritoriul ei. „Suntem hotărâți să sprijinim reformele democratice în Republica Moldova şi eforturile ei de sporire a capacităţilor de apărare”, se spune în textul declaraţiei.
Acum câteva săptămâni și Adunare Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care cere Rusiei să-și retragă trupele din regiunea transnistreană.
Marți, Adunarea Parlamentară a OSCE a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii din regiunea transnistreană în una civilă cu mandat internațional.
Și Congresul Statelor Unite a aprobat, vineri, o rezoluție prin care își reafirmă sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea politică a Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. Este condamnată agresiunea rusă în regiune și se cere retragerea trupelor și munițiilor Federației Ruse aflate ilegal pe teritoriul celor trei state.
La Moscova, președintele rus Vladimir Putin l-a numit pe vicepremierul Dmitri Kozak reprezentant al Kremlinului pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Republica Moldova. Kozak este cunoscut de moldoveni mai ales pentru promovarea în 2003 a unui proiect de rezolvare a conflictului transnistrean prin federalizarea țării. Putin și-a anulat totodată decretul prin care îl numise pe Dmitri Rogozin reprezentant special pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Guvernarea dominată de Partidul Democrat l-a declarat în august anul trecut pe Rogozin „persona non grata” în Republica Moldova. Într-o primă reacție la această numire, președintele parlamentului, Andrian Candu, a spus că Republica Moldova are o experiență „mai puțin plăcută” cu Kozak, din cauza memorandumului privind federalizarea, dar de data aceasta „contextul este altul”, pentru că țara este „mai puternică” inclusiv pe plan internațional.
Președintele Igor Dodon a salutat numirea lui Kozak. Acesta a scris pe Facebook că „Domnul Dmitri Kozak este un profesionist demn și un partener de dialog care cunoaște foarte bine specificul Republicii Moldova”. Această numire a fost salutată de șefa socialiștilor, Zinaida Greceanîi.
Cum se văd de la Chişinău aceste mișcări și ce implicații pot avea. Felicia Crețu a stat de vorbă cu analistul Nicolae Negru:
Nicolae Negru: „Adoptarea rezoluțiilor cu privire la retragerea prezenței militare ruse din Republica Moldova vorbește despre întețirea luptei geopolitice, despre faptul că Occidentul, NATO, în special, nu are de gând să lase acest teritoriu sau această zonă, la latitudinea Rusiei, așa cum pretinde Rusia care vrea să-și extindă sfera de influență în spațiul fostei Uniuni Sovietice. Acum, NATO spune categoric „Nu” Rusiei în acest caz.”
Europa Liberă: Dar la ce reacție ne putem aștepta din partea Rusiei? Sau aceasta a și venit? Am văzut că Dmitri Kozak a fost numit ca reprezentant special pentru relațiile economice cu Republica Moldova. Este acesta un răspuns din partea Rusiei?
Numirea lui Kozak face parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei în relația cu Republica Moldova...
Nicolae Negru: „Numirea lui Kozak face parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei în relația cu Republica Moldova. Se pare că Moscova dorește să intre a doua oară în apa aceluiași râu – mă refer la federalizarea și transnistrizarea Republicii Moldova, ea pregătește terenul pentru această operațiune. Ea vrea să aibă nu numai Transnistria, ci și Republica Moldova în întregime. Cu Transnistria, cu această coadă, ea vrea să mânuiască întregul corp al Republicii Moldova. E o diversiune de fapt.
Și desigur că Moscova pregătește terenul și aici la noi, pe interior în Republica Moldova. Am mai spus și se vede, de exemplu, că Igor Dodon s-a convertit la federalism deloc întâmplător și lucrurile probabil aici se leagă – între Kozak, Dodon și Partidul Socialiștilor. Se vor vedea toate astea după alegerile parlamentare din această toamnă care, desigur, vor fi foarte importante.”
Europa Liberă: Dar credeți că aceste declarații care, da, demască cumva intențiile Rusiei de a-și camufla prezența armatei pe teritoriul Republicii Moldova printr-o misiune de pacificare – credeți că aceste declarații vor avea un efect asupra Rusiei? Sau lucrurile vor rămâne așa cum sunt?
Nicolae Negru: „Nu, nu poate să aibă efect pentru că Rusia își urmărește planurile ei. Declarațiile de acest fel, prin care este cerută retragerea prezenței sale militare din Republica Moldova, o irită desigur, dar efectul nu cred că va fi mare. Eu cred că se vor înteți pur și simplu aceste acțiuni de camuflaj. Eu cred că Rusia va încerca să găsească și alte modalități de a-și camufla trupele sale, nu doar ca în prezent pretinzând că este vorba despre misiunea de pacificare. Nu avem de ce să ne așteptăm că Rusia va da înapoi din simplul fapt că s-au adoptat niște rezoluții.”
Europa Liberă: Analistul politic Nicolae Negru în dialog cu Felicia Crețu.
***
Analistul politic din regiunea transnistreană Anatoli Dirun, directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol, spune că rezoluțiile adoptate în ultimul timp nu aduc nimic nou și că nici Moscova, nici Tiraspolul nu iau în calcul retragerea militară a Rusiei din regiunea transnistreană.
Anatoli Dirun: „Ar fi fost cel puțin ciudat dacă la astfel de forumuri, mai ales acum, pe fundalul unor relații complicate dintre Rusia și UE, Rusia și SUA, tema retragerii trupelor ruse din Transnistria nu s-ar fi ridicat. Ar fi fost cel puțin ciudat și ar fi ridicat multe semne de întrebare, s-ar fi speculat că este vorba despre înfrângerea cuiva sau din contră, despre victoria Kremlinului. Dar așa, este menținută linia constantă din ultimii 25 de ani, de când a început misiunea de pacificare de pe Nistru. Iată de ce nu văd nimic ieșit din comun sau nou, e o situație comună pentru oamenii care se ocupă de problematica transnistreană.
În ce măsură aceste rezoluții pot avea și o finalitate? Este evident un lucru foarte simplu – atâta timp cât nu există un mecanism, un plan, o foaie de parcurs a felului în care văd părțile reglementarea politică a acestui conflict, nu putem vorbi despre vreo retragerea a trupelor ruse. În acest context, a vorbi despre retragere și o reformatare a misiunii de pacificare ar fi foarte neprofesionist. Și desigur că Tiraspolul nu poate să-și permită să riște să piardă garanțiile de securitate pe care în prezent i le oferă misiunea de pacificare.”
Europa Liberă: Am asistat zilele trecute la numirea lui Dmitri Kozak ca responsabil pentru relațiile economice cu Republica Moldova, în același timp a fost anulat decretul prin care Dmitri Rogozin era numit ca reprezentant special al Rusiei pentru Transnistria. Ce înseamnă asta? Ce înseamnă revenirea lui Kozak în acest joc?
Anatoli Dirun: „Rusia, ca stat garant, are cu siguranță experiență mai mult decât suficientă și o înțelegere bună a situației de pe ambele maluri ale Nistrului. Și la fiecare etapă a dezvoltării acestui conflict există o logică și o strategie despre cum se poate influența situația.
Noul reprezentant special Dmitri Kozak cunoaște foarte bine dosarul transnistrean și deci nu cred că îi va lua mult timp pentru a intra în temă...
Îmi amintesc cu câtă mirare, în sensul bun al cuvântului, a fost primit decretul privind numirea în funcția de reprezentant special pentru Transnistria a lui Dmitri Olegovici Rogozin. Astăzi asistăm la o altă abordare, când acest decret a fost anulat. Și din informațiile care au apărut în presă, noul reprezentant special pentru relațiile comerciale cu Republica Moldova, Dmitri Kozak, va fi responsabil și de chestiunea Transnistriei. Deocamdată nu există o confirmare oficială a acestui fapt, putem face referire doar la unele publicații din presă. Dar pentru noi acest lucru va însemna un singur lucru: că Federaţia Rusă consideră că coordonarea celor două direcții de către o singură persoană va contribui mai mult la obținerea unor rezultate pozitive și la consolidarea măsurilor de încredere între malul drept și malul stâng ale Nistrului.
Este decizia Federaţiei Ruse și noi o tratăm cu înțelegere și respect, mai ales că noul reprezentant special cunoaște foarte bine dosarul transnistrean și deci nu cred că îi va lua mult timp pentru a intra în temă și a se pune la curent cu noile realități care s-au conturat după anul 2003. De fapt, în mare nu s-a întâmplat nimic nou.”
Europa Liberă: Dmitri Kozak este cunoscut după planul cu același nume pe care l-a elaborat și care a fost respins în 2003. Acest plan vorbea despre federalizarea Republicii Moldova. În ultimi ani Tiraspolul a repetat de multe ori că revenirea la un Plan Kozak nu este o variantă bună nici măcar pentru Transnistria. În opinia Dvs., ne putem aștepta la revenirea planului Kozak în formă de federație sau trebuie să ne așteptăm la altfel de abordări?
Anatoli Dirun: „Evident că acel document care a fost publicat în toamna lui 2003 și care ulterior a intrat în istoria procesului de negocieri sub denumirea de Planul Kozak este deja un document care ține de istorie. Acesta poate fi studiat de istorici, de sociologi, politologi, de experți,care să-l analizeze din perspectiva unui model propus de o terță parte pentru reglementarea relațiilor dintre părțile în conflict. Dar astăzi nu se mai poate pune problema ca acest document să devină bază pentru procesul politic de reglementare dintre Tiraspol și Chişinău. Ar fi extrem de neprofesionist.
Astfel de documente sunt elaborate într-o atmosferă mai mult sau mai puțin binevoitoare, când există viziune comună cu privire la cum se poate merge înainte. Dar astăzi noi putem vorbi despre faptul că situația din punctul de vedere al încrederii și a unei viziuni comune a felului în care părțile ar trebui să se despartă este diametral opusă la Tiraspol și Chişinău. Iată de ce nu ne putem aștepta la o revenire la Planul Kozak.”
Europa Liberă: Dar o altă abordare care ar putea fi? Tiraspolul ar fi de acord să accepte o altă formulă în afară de independență?
Anatoli Dirun: „Există în acest moment poziția oficială a Transnistriei, iată de ce astăzi nu există niciun motiv să se creadă că Tiraspolul ar putea renunța la aceasta. În paralel are loc un dialog destul de intens cu privire la soluționarea chestiunilor social-economice dintre Tiraspol și Chişinău. Pe acest fundal vedem încercările constante ale partenerilor noștri europeni și occidentali de a reformata operațiunea de pacificare, aspect care este în legătură cu retragerea trupelor ruse.
Iată de ce situația în regiune este una destul de dificilă, tensionată, şi nu există premize pentru a spune că în acest moment există condiții obiective pentru elaborarea unei decizii complexe, cu atât mai mult nu se poate spune că o astfel de soluție poate fi prezentată părților în conflict. Mai ales acest lucru nu se poate face acum, în ajunul alegerilor parlamentare din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Analistul politic din regiunea transnistreană, Anatoli Dirun, directorul Școlii de studii politice de la Tiraspol.
***
Am stat de vorbă la același subiect și cu analistul politic de la Kiev, Serghei Gherasimciuk, pe care l-am întrebat mai întâi de ce tema retragerii prezenței militare a Federaţiei Ruse din Republica Moldova revine în ultimul timp atât de des în discuțiile partenerilor occidentali cu Moscova?
Serghei Gherasimciuk: „Partenerii occidentali, care de altfel nu prea mai vor să fie parteneri cu Rusia, creează acum o nouă paradigmă a relațiilor cu Moscova. În mare, este vorba despre o înțelegere a scopurilor reale ale Federaţiei Ruse în regiune – în regiunea Parteneriatului Estic, în regiunea spațiului post-sovietic.
Dacă până la criză Occidentul percepea Rusia drept un potențial partener, atunci acum aceasta este percepută ca un potențial adversar. Și în acest sens Occidentul își consolidează eforturile pentru a exercita presiuni asupra Federaţiei Ruse, cel puțin la nivel verbal și cel puțin la nivelul declarațiilor și rezoluțiilor.
Occidentul arată în felul acesta că în pofida faptului că Rusia și-a schimbat modul de a acționa în regiune, totuși Occidentul rămâne pe pozițiile sale cheie și reamintește constant Rusiei care sunt obligațiile acesteia. Adică, cu alte cuvinte, în pofida faptului că Rusia demonstrează activ că nu îndeplinește angajamentele internaționale, nu aplică normele dreptului internațional, Occidentul subliniază că el respectă aceste norme. Și că în discuțiile despre un nou sistem de securitate, unde Rusia va avea un cuvânt decisiv de spus în regiune, această stare de lucruri este un punct de non-start – un termen folosit în diplomație care vrea să spună că „noi nu putem să începem discuțiile pornind de la faptul că Rusia ne pune în fața ingerinței sale în politica internă a țărilor vecine și de la faptul că Rusia încearcă să-și impună voința țărilor din vecinătate”.”
Europa Liberă: Care este aplicabilitatea practică a acestor declarații? În ce condiții ați presupune că Rusia ar putea să dea curs acestor solicitări și să-și retragă trupele din Transnistria?
Serghei Gherasimciuk: „Eu sunt departe de a fi optimist în legătură cu faptul că Federaţia Rusă își va retrage trupele în viitorul apropiat atât din Republica Moldova, cât și din Georgia și Ucraina. Dar, pe de altă parte, este important și faptul că pe viitor Rusia nu-și va putea nici fortifica această prezență militară.
Există grupuri de politicieni în toate trei țări care ar fi gata să cadă la înțelegere cu Rusia și chiar să admită amplificarea prezenței acesteia...
Iar documentele adoptate le nivel internațional – atât la ONU, cât și la NATO – vor constitui un factor care să tempereze și anumite stări de spirit ale politicienilor locali din Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Există unele grupuri de politicieni în toate trei țări care ar fi gata să cadă la înțelegere cu Rusia și chiar să admită amplificarea prezenței acesteia. Acum, aceste grupuri vor fi nevoite să țină cont și de rezoluția ONU și NATO și vor trebui să înțeleagă că dacă vor vrea să schimbe cardinal politica față de Federaţia Rusă în direcția apropierii de aceasta, asta va duce la tensionarea relațiilor cu Occidentul.”
Europa Liberă: Ucraina a fost invitată la summitul NATO de săptămâna trecută, de rând cu Georgia. Ce înseamnă pentru Ucraina acest summit și care sunt etapele următoare în relațiile cu NATO?
Serghei Gherasimciuk: „Ucraina a avut un summit foarte reușit, în pofida opoziției active a Ungariei care spunea că va bloca orice rezoluție pe Ucraina. Noi am primit din nou asigurări din partea NATO că eventuala calitate de membru pentru Ucraina este în continuare salutată și statele occidentale nu au respins această opțiune. Înainte de summit erau zvonuri că Ucraina ar putea deveni monedă de schimb într-un joc geopolitic mai mare.
În plus, un succes indiscutabil a fost și faptul că președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, pe marginea summitului, s-a întâlnit cu președintele american Donald Trump. Întâlnirea a avut loc cu mai puțin de o săptămână înainte de întâlnirea lui Trump cu Putin. Și putem privi asta tot ca o victorie geopolitică a părții ucrainene – pentru că am demonstrat că despre noi fără știrea și implicarea noastră nu se va discuta.”
Europa Liberă: Încă o temă pe care vroiam să o discutăm este numirea lui Dmitri Kozak în funcția de responsabil pentru relațiile economice cu Republica Moldova. Ce înseamnă această numire și ce însemnă rechemarea lui Rogozin?
Serghei Gherasimciuk: „Eu cred că aici s-au suprapus două teme – una de politică internă și alta de politică externă a Rusiei.
Componenta internă constă în faptul că Rogozin într-adevăr și-a pierdut într-o anumită măsură poziția în rândul elitelor rusești și de aceea a fost numită o persoană la fel de recognoscibilă, dar mai influentă din punct de vedere practic.
Al doilea moment ține de faptul că multă lume spune acum că este vorba despre revenirea la tema așa-numitului Memorandum Kozak, se vorbește despre un Kozak-2, Kozak-3. Din punctul meu de vedere, este o revenire la situația veche – pe de o parte Occidentul, prin declarația de la NATO, prin rezoluția ONU, a demonstrat că rămâne pe vechile poziții privind integritatea teritorială a Republicii Moldova. Iar Rusia demonstrează prin această numire provocatoare că și ea rămâne pe pozițiile sale și va încerca să-și promoveze scenariile și viziunea sa cu privire la reglementarea situației printr-o formulă care să fie în favoarea Moscovei.”
Europa Liberă: Experții de la Chişinău au comentat această numire în sensul că cel mai probabil Moscova acum este interesată să preia întreaga Republică Moldova, fără a se limita doar la Transnistria, pentru a-și extinde sfera de influență, inclusiv în perspectiva alegerilor parlamentare unde Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon are șanse mari. Credeți că această interpretare este una valabilă?
Serghei Gherasimciuk: „Impresia mea este că pentru Moscova întotdeauna a fost interesantă toată Republica Moldova, nu doar Transnistria. Și tema transnistrizării Republicii Moldova a apărut nu în acest an și nici măcar anul trecut. Despre riscul transnistrizării se discută deja demult și acest risc se va menține indiferent de cine va reprezenta Rusia în procesul de negocieri – Rogozin, Kozak, Surkov sau vreun politician nou și anonim. Pentru că indiferent de care va fi numele reprezentantului, politica Federaţiei Ruse va rămâne aceeași – de a angaja cât mai mult pe orbita sa țările vecine, țările pe care Rusia le vede drept zonă de influență geopolitică exclusivă. Moldova rămâne printre țările prioritare pentru Rusia, iată de ce, indiferent de cine va fi reprezentantul Rusiei, tema vă rămâne în actualitate.”
Europa Liberă: Analistul politic de la Kiev, Serghei Gherasimciuk.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă
