Un tensionat summit NATO săptămâna trecută este urmat, astăzi, de o întâlnire sub semnul incertitudinii între preşedinţii american şi rus. Incertitudinea ţine de întrebarea cât de mult se pot baza aliaţii SUA pe preşedintele Donald Trump şi ce promisiuni neagreate cu ei ar putea primi Vladimir Putin. Întrebarea pe care mai ales ne-o punem noi în această dimineaţă împreună cu invitata noastră, directoarea executivă a Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău, Victoria Bucătaru, e cum se descurcă R. Moldova în acest complicat context internaţional?
Europa Liberă: Avem multe teme astăzi. În general, e o vară politică fierbinte cu multe evenimente politice tensionate la nivel mondial. Cu permisiunea Dvs., aş începe cu summitul NATO de săptămâna trecută. Aţi participat şi Dvs. la acest summit, fiind invitata unei reuniuni de experţi din marginea summitului. S-a dat o bătălie acerbă la această reuniune, pe unde pe faţă, pe unde în spatele uşilor închise, între președintele american, pe de o parte, restul aliaților, pe de altă parte, bătălie pe bugetele apărării. O temă indusă cumva de președintele american, care s-a dedat și unor acuzații extrem de nediplomatice la adresa Germaniei. Cum ați văzut Dvs., în general, această reuniune și cum ați aprecia mesajele pe care le trimite ea lumii?
Victoria Bucătaru: „Aveți perfectă dreptate. Într-adevăr, summitul NATO din anul acesta a fost unul foarte important anume pentru existența Alianței, pentru că Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, înainte de summit a menționat faptul că, în cazul în care celelalte state aliate nu-și vor mări bugetele pentru apărare și nu vor respecta acele principii care au fost inițial discutate atunci când a fost creată Alianța, atunci există posibilitatea ca Statele Unite să se retragă din această Alianță. Și acest mesaj a persistat pe tot parcursul lucrărilor summitului. A fost un mesaj destul de puternic și, bineînțeles, a creat anumite tensiuni.
După cum ați menționat și Dvs., au fost anumite mesaje adresate direct Germaniei care era învinovățită, pe de o parte, că cooperează cu Federația Rusă în ceea ce privește importul de gaze, ceea ce-i creează și o anumită dependență mult mai mare decât cea care era anterior. Și atunci, Donald Trump consideră că sunt anumite controverse între poziția pe care o are Germania față de Federația Rusă. Trebuie să menționăm că acest mesaj sigur a ghidat și toate celelalte discuții pe parcursul summitului. O altă temă importantă care a fost discutată a fost, bineînțeles, și cooperarea între Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană din punctul de vedere al securității și al apărării ținând cont că și Uniunea Europeană își dezvoltă această componentă.”
Europa Liberă: Concluziile care ar fi, dna Bucătaru?
Victoria Bucătaru: „Trebuie să menționăm faptul că până la urmă s-a ajuns la concluzia că acest summit a fost unul care a transmis un mesaj de unitate, pentru că statele au ajuns la un numitor comun, și anume acela de a-și crește bugetele militare și însuși Donald Trump a menționat faptul că pentru el acesta este un element de solidaritate, dar și de putere pe care Alianța o transmite celorlalte instituții și, bineînțeles, s-a menționat și faptul că nu există nicio controversă între elementele de securitate ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene, ci, dimpotrivă, ele sunt complementare și că se vor dezvolta acele relații de complementaritate între aceste două instituții care și în continuare își mențin forța.”
Europa Liberă: Dar președintele american se întâlnește imediat după acest summit cu Vladimir Puțin. Am văzut ultimele comentarii, de exemplu, germane despre această întâlnire. Berlinul suspectează că momentul întâlnirii Trump-Puțin survenit după tensiunile de la summitul NATO nu e un accident, ci o provocare la adresa Europei. Întrebarea care preocupă la Berlin este: cat de mult se pot baza aliații Statelor Unite pe președintele Trump și dacă acesta poate să-i facă promisiuni lui Puțin neagreate de aliați? Ce credeţi?
Victoria Bucătaru: „Da, într-adevăr, acest summit a fost important și din punctul de vedere al mesajelor care au fost transmise. Pe de o parte, observăm că statele aliate au venit cu un mesaj comun de solidaritate, iar pe de altă parte, observăm că există totuși o lipsă de încredere și s-a creat acel vacuum de încredere în cadrul Alianței, ceea ce va da posibilitate Federației Ruse să câștige anumite bătălii pe plan internațional. Într-adevăr, aveți perfectă dreptate, dl Trump se va întâlni cu Putin la Helsinki. D-lui în conferința de presă pe care a dat-o după lucrările summitului a menționat despre faptul că el nu consideră Federația Rusă nici prieten, nici dușman, ci doar un partener de comunicare.”
Europa Liberă: Cum citiți, iată, această apreciere a președintelui Trump, cum ar trebui să fie privită?
Victoria Bucătaru: „În primul rând, trebuie să fie privită din perspectiva că dl Trump nu dorește o confruntare directă cu Federația Rusă și, de asemenea, a fost transmis un mesaj că el este gata de dialog. Cel puțin, acest lucru l-a spus direct. De asemenea nu s-au menționat nici foarte clar temele de discuție care vor fi pe agendă, însă se vorbește și despre, bineînțeles, acele 12 persoane, reprezentante ale serviciilor secrete ale Federației Ruse care au fost acuzate de implicare în alegerile parlamentare din 2016. Acesta ar fi unul dintre subiectele evidente care ar putea să fie puse în discuție, însă, bineînțeles, există pe agendă și subiecte precum retragerea SUA din estul Siriei, dar și continuarea discuțiilor în privința Coreii de Nord.”
Europa Liberă: Slăbirea aceasta continuă a relațiilor transatlantice, pentru că asistăm la o slăbire, inclusiv slăbirea de către președintele Trump a valorilor instituțiilor internaționale e în interesul conducerii Rusiei, așa cum apreciază analiștii occidentali?
Victoria Bucătaru: „Cu siguranță este în interesul liderilor Rusiei, pentru că există o anumită slăbiciune, care se observă în cadrul Alianței și această lipsă de încredere între aliați creează, după cum am menționat anterior, acel vacuum de încredere și de comunicare inclusiv. Observăm că, imediat după summitul NATO, dl Trump a vizitat Marea Britanie, unde nu a fost întâmpinat cu o foarte mare plăcere și, în același timp, imediat după aceasta au existat și anumite mesaje precum că dl Trump nu s-a comportat conform protocolului, astfel a ignorat-o inclusiv și pe regina Elizabeta a II-a. Deci deja se încep mesajele care denotă faptul că dl Trump nu ia în considerare poziția statelor din Uniunea Europeană și de pe continentul european. De asemenea, observăm și gesturile pe care le-a făcut dl Putin în cadrul ultimului meci de fotbal al Cupei Mondiale și, de asemenea, este un semn de neglijență pe care îl manifestă și, bineînțeles, în același timp este și un semn de liderism…”
Europa Liberă: La ce vă referiți?
Victoria Bucătaru: „Mă refer anume la limbajul nonverbal și faptul că a invadat Internetul cu poze în care dl Vladimir Putin este unicul care are o umbrelă, pe când președinta Croației și dl Macron au fost udați leoarcă în timpul decernării medaliilor. Acest lucru este unul foarte important și denotă o lipsă de respect față de parteneri și, bineînțeles, denotă și o anumită forță pe care vor să o transmită în exterior acești doi lideri.”
Europa Liberă: Republica Moldova, dna Bucătaru, ce ar trebui să deducă din toată această situație internațională?
Victoria Bucătaru: „Republica Moldova, în primul rând, trebuie să fie conștientă de faptul că există subiecte mult mai importante la nivel internațional, iar noi, din păcate, am căzut de pe agenda marilor puteri.”
Europa Liberă: De ce spuneți asta?
Victoria Bucătaru: „Spun acest lucru, în primul rând, pentru că Republica Moldova nu are o politică externă foarte bine definită și, în primul rând, nu are o anumită poziție în ceea ce privește relația cu Federația Rusă.”
Europa Liberă: Dar decăderea de pe agendă, faptul că nu a fost reprezentată de niciun oficial la summitul NATO, spre deosebire de summitul anterior de la Varșovia, de exemplu, unde ministrul Apărării a fost reprezentant, într-un anumit format, a fost invitat la summit. E un semn al acestei decăderi de pe agendă?
Victoria Bucătaru: „Cu siguranță poate fi interpretată ca fiind un semn, pentru că Republica Moldova astăzi în vizorul Statele Unite, dar și al statelor Uniunii Europene este văzută ca o țară care se confruntă cu o criză politică, o criză politică generată de invalidarea alegerilor locale de la Chișinău. De asemenea, trebuie să menționăm faptul că Republica Moldova se află în vizorul Uniunii Europene și al partenerilor euroatlantici de prin anul 2014 ca fiind, din păcate, un stat care nu poate să-și onoreze acele angajamente pe care și le-a asumat în conformitate cu Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb. De asemenea trebuie să menționăm faptul că autoritățile de la Chișinău întreprind anumite acțiuni ad-hoc, precum a fost, de exemplu, și înaintarea acelei rezoluții la Organizația Națiunilor Unite privind retragerea contingentului militar de pe teritoriul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: De ce ad-hoc, a fost ceva neașteptat pentru Occident?
Victoria Bucătaru: „Nu a fost ceva neașteptat, însă observăm că aceste acțiuni nu au un anumit plan în spate, care ar putea duce la retragerea reală a trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova și atunci întrebarea este: care este scopul acestor inițiative, pentru că atunci când nu ai un plan de implementare, doar o anumită susținere politică nu este suficientă? Observăm că această susținere politică noi am avut-o încă din anul 1999 de la summitul OSCE de la Istanbul. Cu toate acestea, din păcate, trupele militare ruse nu au fost retrase de pe teritoriul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Aveți o explicație, de ce Chișinăul așa și nu reușește să răspundă așteptărilor, să acționeze conform unui plan bine pus la punct? Ce face strâmb Moldova?
Victoria Bucătaru: „Posibil există mai multe agende atât ale autorităților, cât și ale elitelor politice de la Chișinău, care nu permit acest lucru și acest fapt se datorează și lipsei democrației sau a principiilor democratice funcționale în Republica Moldova.
Observăm că Republica Moldova nu poate să-și îndeplinească angajamentele în ceea ce privește reforma justiției, în ceea ce privește acele elemente ce țin de anticorupție, libertatea mass-media este în descreștere ceea ce înseamnă că practic Republica Moldova, din păcate, în loc să revină tot mai mult pe agenda statelor partenere euroatlantice, ea este în descreștere și, mai mult ca atât, Republicii Moldova îi sunt tăiate acele posibilități de a se antrena tot mai mult într-un dialog cu partenerii euroatlantici și aici nu mă refer doar la posibilitățile financiare, care ar putea contribui mai mult la dezvoltarea Republicii Moldova și modernizarea acesteia, dar mă refer inclusiv la dialogul politic, pentru că Republica Moldova este exclusă din formatele unde ea ar putea să-și prezinte poziția și să-și înainteze agenda națională pe care o are, inclusiv ceea ce ține de soluționarea conflictului transnistrean.
Atât timp cât noi nu suntem prezenți la masa de discuții, la masa de negocieri, noi întotdeauna vom fi luați la pachet, dar această decizie la pachet niciodată nu se știe dacă va fi în favoarea Republicii Moldova sau nu.”
Europa Liberă: Foarte pe scurt, dna Bucătaru, pe finalul acestei discuții: Cum citiți Dvs., semn de ce este numirea lui Dmitri Kozak în funcția de responsabil pentru relațiile economice cu Republica Moldova?
Victoria Bucătaru: „După cum menționasem anterior, din punctul meu de vedere, aceasta este, în primul rând, o reacție la adoptarea acelei rezoluții privind retragerea trupelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU.”
Europa Liberă: Se răzbună Rusia astfel?
Victoria Bucătaru: „Cu siguranță acesta este un mesaj și trebuia să ne așteptăm la un astfel de mesaj. De asta am și vorbit anterior despre faptul că trebuie să existe o politică coerentă în ceea ce privește relația cu Federația Rusă, în primul rând, pentru că, dacă vrem să discutăm cu Federația Rusă, cu siguranță trebuie să existe acest dialog și dialogul trebuie să fie unul direct, foarte bine structurat, dar și gândit din timp. Exact același lucru trebuie să-l facem și cu inițiativele pe care le înaintăm instituțiilor internaționale; trebuie să avem o poziție foarte clară asupra a ceea ce ne dorim.
În cazul în care ne dorim retragerea trupelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, cu siguranță trebuie să fie schimbat și formatul de pacificare, pentru că nu poți avea un stat agresor, așa cum a fost numit el în declarația summitului NATO recent și acest lucru îl consideră dl Poroșenko a fi unul dintre cele mai mari succese ale summitului faptul că a fost indicată Federația Rusă ca agresor în ceea ce privește securitatea regională și bineînțeles că, dacă este să revin, trebuie să fie foarte clar ce facem cu soluționarea problemei transnistrene, dacă ne dorim retragerea trupelor militare, atunci cu siguranță trebuie să schimbăm și formatul de pacificare, unde Federația Rusă are rol de mediator și de pacificator, ceea ce, din punctul meu de vedere, este o contradicție.
Dar pentru aceasta este, bineînțeles, foarte important să existe atât înțelegerea, cât și cunoașterea, dar și un plan foarte bine pus la punct de comunicare atât cu Federația Rusă de care Republica Moldova este extrem de dependentă, cât și cu partenerii euroatlantici, care pot să ne susțină nu doar politic, dar și economic, și financiar.”
