Linkuri accesibilitate

Diana Lazăr: „Trebuie să fim mult mai eficienți în tot ce înseamnă marketing și să credem mai mult în produsele noastre”


Diana Lazăr

Ceea ce s-a reuşit la ediţia a 18-a a Zilei Naţionale a Vinului sunt: o cultura a consumului, valorizarea vinului şi o ambianţă prietenoasă. La eveniment au participat 68 de producători de vin din toate zonele ţării. Diversitatea şi unicitatea vinurilor moldoveneşti trebuie promovată atât pe piaţa internă cât şi la export, sugerează Diana Lazăr, vice director, Proiectul de Competitivitate din Moldova al USAID.

Link direct


Diana Lazăr: „Putem spune că a fost o ediție de succes, a fost o ediție care a validat un concept de sărbătoare pe care l-am promovat cinci ani la rând cu mare ardoare și insistență, pentru că tot ce este nou prinde greu, dar, iată, ne-am bucurat să vedem, de fapt, că au fost niște elemente de concept foarte corect alese atunci, în 2013, când am readus Sărbătoarea vinului în centrul capitalei și când a fost re-conceptualizată prin a promova o cultură a vinului, prin a aduce consumatorul mai aproape de producător și prin a crea valoare care să satisfacă nu doar producătorii de vin, dar și tur-operatorii, și micii producători de artizanat, și micii producători de produse agroalimentare. Credem că a fost o sărbătoare de succes, care ne-a adus la nivelul unde trebuie deja să ne ambiționăm să fim buni și pe plan internațional.”

Europa Liberă: Deci, e o sărbătoare care se organizează în scopul promovării vinului, în scopul ridicării culturii consumului de vin, în scopul atragerii turiștilor...

Diana Lazăr: „...promovării patrimoniului național...”

Europa Liberă: ...în scopul identificării unor potențiali parteneri de afaceri pentru cei care își etalează vinurile în Piața Marii Adunări Naționale cu ocazia acestei sărbători?

Diana Lazăr: „Și aș mai spune: este și o sărbătoare și de coeziune socială și națională, pentru că toți la această sărbătoare din orice regiune ar fi – din Găgăuzia sau din Transnistria, sau din centru, sau din sud, sau din nord – toată lumea a vorbit într-un limbaj pozitiv, iar vinul i-a adunat pe toți, pentru că vinul este un produs de identitate națională.

Este o sărbătoare de coeziune socială și națională...


Și ceea ce am văzut, de fapt, prin acest succes al Sărbătorii vinului acum, dar și în anii trecuți, este că această industrie a știut să se fraternizeze oarecum, deci producătorii...”

Europa Liberă: Se consolidează breasla lor, pentru că...

Diana Lazăr: „S-a consolidat începând din 2012, dar vorbim și de o fraternizare...”

Europa Liberă: ...deseori se vorbea că și în cadrul acestei comunități e racul, broasca și o știucă. Dacă vorbim despre cei de la Comrat, ei își fac cărărușele lor, dacă vorbim despre cei din regiunea transnistreană, au cărările lor...

Diana Lazăr: „Și totuși, la Sărbătoarea vinului toată lumea vine în centrul capitalei și este mândră să se asocieze unui brand de țară - „Vinul Moldovei. O legendă vie” -, este mândră să spună că este vinul din Moldova și este un vin care a câștigat doar în 2017 peste 700 de medalii. Deja am bătut recordul din anul trecut doar în 10 luni și toată această lume este oarecum gata să fie cot la cot și umăr la umăr în a promova imaginea atât pe plan local, cât și pe plan internațional. Faptul că suntem într-o concurență pozitivă nu este altceva decât o dialectică care este necesară unei industrii și unei bresle de comercianți, într-un fel, și de producători, pentru că noi nu doar îl producem și așteptăm cineva să ni-l ia de la cramă, noi trebuie să știm să vindem acest produs, noi trebuie să știm să-l diferențiem pe plan internațional de alte vinuri, iar lumea știe cât de competitivă este această piață globală. V-ați referit la o băutură alcoolică, noi vorbim despre o cultură, un patrimoniu cultural pe care îl avem și îl regăsim în orice în Moldova – în religie, în muzică, în dans, în obiecte etnografice, în ceramică, în broderii ș.a.m.d. Deci, asta promovăm noi.”

Europa Liberă: Pentru prima dată în acești 18 ani au lipsit politicienii. Nu ați vrut să fie prezenți și cei care reprezintă guvernarea? Ei au vrut să lase ca sărbătoarea să nu fie în vreun fel interpretată ca promovare de imagine a premierului, a președintelui?


Diana Lazăr: „Este o tradiție la Zilele Naționale ale Vinului să se invite toată lumea. Deci, toate acele persoane exponențiale ale autorităților publice, și așa au fost și în acest an, întotdeauna pe platforma Sărbătorii naționale a vinului au fost deopotrivă așteptați cei care sunt exponenți ai puterii, dar și persoanele din mediul civic, deci activiști sociali, formatori de opinie, nu mai vorbesc de jurnaliști care sunt mereu în centrul...”

Europa Liberă: De ce au lipsit în acest an?

Diana Lazăr: „Am fost onorați de prezența dnei ministru a Agriculturii; duminică, dna președintă a Parlamentului a fost și a participat, a onorat cu prezența Sărbătoarea națională a vinului și am văzut și foști președinți de țară care au vizitat această sărbătoare. Încă o dată vorbim despre o sărbătoare populară, care este a poporului și unde toată lumea are acces.”

Europa Liberă: Poate e campanie electorală și unii nu au vrut ca să se suprapună sărbătoarea și campania electorală.

Diana Lazăr: „Ar putea fi unul din motive. Și asta încă o dată dovedește un respect, probabil, față de această sărbătoare, care este a națiunii în întregime.”

Europa Liberă: Cât se investește astăzi în industria vinului?

Diana Lazăr: „Se investește din bugetul de stat. Și aceste finanțări se orientează spre industria vitivinicolă prin bugetele care sunt alocate de către Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA), prin intermediul subvențiilor în agricultură, se investește prin bugetul Fondului Național al Viei și Vinului, care este un fond public-privat format 50:50 din contribuțiile sectorului privat și contribuțiile statului, acestea fiind valorificate prin Oficiul Național al Viei și Vinului din care se finanțează și această sărbătoare minunată, se finanțează prin intermediul investițiilor private ale companiilor care rămân a fi majoritare și desigur prin intermediul unor proiecte de asistență tehnică, așa cum este proiectul de competitivitate din Moldova, finanțat actualmente de USAID și de Guvernul Suediei, adică proiectul la care am onoarea să lucrez, care are un buget total de 28 de milioane de dolari, dar servim nu doar industria vitivinicolă, dar și industria turismului atât de mult conectată, iată, cu ceea ce facem în domeniul vitivinicol, industriile creative. Și aș vrea să remarc aici că, prin intermediul industriilor creative, am găzduit și susținut un Festival Internațional de Film numit „Ravac”.

Se investește din bugetul de stat...


Toți știm în Moldova ce înseamnă ravac; susținem industria IT și industria de textile sau de confecții, noi fiind partenerul strategic al acestei industrii, începând cu 2005, prin intermediul a trei proiecte. Această asistență a fost mai mult decât o asistență, a fost cu adevărat o investiție care, iată, putem spune că a dat roade.”

Europa Liberă: Pe harta lumii au rămas încă multe țări unde nu au ajuns vinurile moldovenești?

Diana Lazăr: „Au mai rămas țări. Poate chiar jumătate din toate statele lumii încă nu au vinuri moldovenești pe raft, însă ne dorim foarte mult și o creștere a nivelului raftului în multe din piețele în care suntem, să creștem de la primul raft sau al doilea de jos la cel din mijloc și la cel de mai sus de mijloc; că câștigăm din valoare și nu din volum, să creăm o imagine care să fie una aducătoare de profit generațiilor care vin. Astăzi, cramele din Moldova lucrează și investesc în a crea această poziționare unică pe care Moldova trebuie să o valorifice pe plan internațional, noi fiind destinați exportului. Și probabil că vom ajunge la a doua, a treia generație care se vor bucura de aceste investiții și eforturi, or actualmente încă în industria vitivinicolă se lucrează pentru a reinvesti și se lucrează încă în condiții destul de dificile.”

Europa Liberă: Dar, apropo, care e prețul cel mai mic al unei sticle de vin și prețul cel mai mare?

Diana Lazăr: „Depinde de piața la care ne referim, inclusiv în Republica Moldova. Noi ne uităm la prețurile medii de export și constatăm că încă Republica Moldova are un preț de un pic peste un dolar litrul, ceea ce demonstrează, de fapt, că ne trage în jos partea de vrac. Moldova exportă 70 la sută din tot ceea ce produce în vrac, ceea ce, de fapt, este la un preț destul de mic și nu ne aduce valoare. ”


Europa Liberă: Deci, îmbutelierea ar fi salvarea?

Diana Lazăr: „Acum, marea ambiție ar fi să îmbuteliem, să creăm niște mărci, niște branduri, niște denumiri de regiuni, chiar și denumirea Wine of Moldova, brandul de țară să dispună de o reputație care să ne permită să vindem vinul îmbuteliat și la un preț care să ne permită să dezvoltăm afacerea.”

Europa Liberă: Și totuși, prețul cel mai înalt al unei sticle de vin din Moldova care e?

Diana Lazăr: „În fiecare an apar vinuri tot mai scumpe și mai scumpe. Dacă un an în urmă vorbeam despre 1.000 de lei, acum avem și vinuri de peste 1.000 de lei sticla. Acestea sunt vinuri, de fapt, iconice, așa se numesc în limbajul de marketing, pentru că acestea…”

Europa Liberă: Adică sunt puse la icoană?

Diana Lazăr: „Așa ar fi să ne ducă cu gândul, doar că ele sunt niște vinuri a căror calitate și efortul, costurile din spatele produsului sunt destul de mari, respectiv ele având și un impact emblematic asupra percepției totale pentru un anumit portofoliu de produse, de aceea vinăriile caută să aibă niște vinuri mai scumpe, chiar dacă vând puțin din aceste vinuri scumpe, dar ele demonstrează performanța acelei crame de a putea să ajungă asemenea culmi.”

Europa Liberă: Care țări importă cea mai mare cantitate de vinuri moldovenești?

Diana Lazăr: „Dacă este să vorbim despre vinurile îmbuteliate, cele care aduc valoare pentru Republica Moldova, top piețe importatoare rămân a fi: Polonia, România, Federația Rusă, Republica Cehă, China, care sunt piețele, de fapt, constante în ultimii ani cu mici reconfigurări an de an în acest top 5, cu toate acestea ele rămân în avangarda destinațiilor de export. Urmează acum să re-analizăm portofoliul de export pentru vinurile din Moldova în cadrul elaborării noului Program național de dezvoltare a industriei vitivinicole „Vinul Moldovei 2030”, acest demers fiind realizat de către ministerul de resort prin Oficiul Național al Viei și Vinului și proiectul de competitivitate este alături de aceștia. Credem că este cazul să profităm de această maturitate pe care am obținut-o în ultimii cinci ani. Am făcut reforme senzaționale chiar de care ne mândrim foarte mult.”

Europa Liberă: Care sunt aceste reforme revoluționare?


Diana Lazăr: „În primul rând, am reformat cadrul normativ și legislativ, mergând spre o legislație care este stimulatorie și nu pur coercitivă, ceea ce a stimulat apariția vinăriilor medii și mici, cele de nouă generație, de o calitate mult mai înaltă. O altă reformă de care suntem în particular mândri este crearea acestui parteneriat public-privat, instituționalizat prin modelul Oficiului Viei și Vinului și al fondului respectiv care asigură durabilitatea activităților noastre în timp. Deci, aceasta a fost, de fapt, piatra unghiulară a acestor reforme. Și trei, desigur, vorbim despre calitate, iar aici am produs cu adevărat un salt impresionant în doar cinci ani și cu investiții foarte mici, pentru că Moldova, cu regret, nu a dispus de fonduri structurale, așa cum au dispus colegii noștri din România. Am făcut-o cu forțe proprii în condițiile în care avem un sistem bancar și financiar nu atât de prietenos businessului, mai ales celui din industrie...”

Europa Liberă: Neprietenos, pentru că sunt mari procentele?

Diana Lazăr: „Sunt mari, exact, și industria a fost grav afectată de embargoul rus din 2006 și 2013, pierzând mai mult de jumătate din cifra de afaceri. Desigur că nu este ușor să-ți revii după un asemenea șoc. Dacă am putea spune că ne-am revenit, eu aș spune că doar acum abia ne-am recăpătat suflarea, dar nu ne-am revenit complet, abia acum greul începe, abia acum trebuie să valorificăm această promisiune pe care am făcut-o viticultorilor, producătorilor de struguri și vinificatorilor în același timp pentru a vinde mai bine pe plan internațional. Și aici marea provocare este și rămâne marketingul, trebuie să fim mult mai eficienți în tot ce înseamnă marketing, să fim creativi, să învățăm să fim dinamici și, desigur, să credem mai mult în noi, în produsele noastre.”

Europa Liberă: Turiști au fost mulți de această dată?

Diana Lazăr: „Am avut foarte mulți turiști. Succesul acestei ediții a XVIII-a se bazează pe acea îndârjire cu care am lucrat ultimii cinci ani la ultimele cinci ediții pe care le-am organizat împreună cu sectorul. Și în fiecare an am adus jurnaliști, care au scris și în fiecare an am lucrat cu turoperatorii, cu vinăriile, să deschidem mai multe rute ale vinului.

Succesul acestei ediții se bazează pe acea îndârjire cu care am lucrat ultimii cinci ani...


Iată în acest an chiar am avut un succes la acest capitol, am avut hotelurile arhipline, vinăriile au lucrat peste program și la maximă capacitate, au avut așa de mulți oaspeți...”

Europa Liberă: E în beneficiul lor?

Diana Lazăr: „Aeroportul a fost luat cu asalt. Ați văzut ieri comunicatul de presă al Poliției de frontieră, care a remarcat de asemenea o creștere a fluxului anume în perioada și cu scopul vizitei Sărbătorii naționale a vinului. Și în acest an avem 40 de jurnaliști străini din șapte state, am avut experți în domeniul vinului, în domeniul turismului, care ne-au vizitat. Acum ceea ce auzim de la turoperatori: „Mai creați și un alt eveniment la fel ca Ziua vinului în cealaltă perioadă de interes în debutul sezonului”, adică în mai-iunie pentru ca să putem oarecum să avem un echilibru în ofertă și în fluxul de oaspeți.”

Europa Liberă: Următoarea ediție ați programat-o pentru 3-4 octombrie 2020. Se va deosebi cea de la anul viitor de ceea ce a fost în acest an?

Diana Lazăr: „Ne dorim să menținem conceptul, să avem o sărbătoare de clasă și de cultură a vinului; ne dorim să o extindem, să avem mai mulți producători. Am avut 68. De ce nu? Să sperăm să crească numărul acestora. Ne dorim să menținem o extindere a suprafeței acestei sărbători, dar mai există și o dorință oarecum așa, tacită a vinificatorilor ca să putem să facem un pod până la Hramul orașului, așa încât măcar o părticică din tot ce înseamnă sărbătoarea vinului să fie prezentă și la Hramul orașului, pentru că avem atâtea de oferit inclusiv chișinăuienilor, nu doar turiștilor și e bine aceste investiții să fie valorificate și într-o perioadă mai lungă.”

Europa Liberă: Gunoi a rămas mult?

Diana Lazăr: „Ca întotdeauna, nu putem să ne debarasăm de gunoi, dar efortul de a tria gunoiul, efortul de a avea o mai mare echipă de persoane din domeniul salubrizării care au fost alături...”

Europa Liberă: Nu s-au mai folosit pahare de plastic în exces, da?

Diana Lazăr: „Am limitat la maxim folosința acestora. Mai avem foarte multe de făcut și până la urmă este un efort de conștientizare în rândul vizitatorilor noștri. Așa cum spuneam, construim pe baza ediției trecute. Suntem la a treia ediție de Sărbătoare a vinului care este prietenoasă cu mediul, care este orientată spre durabilitate și sustenabilitate, de aceea vom continua cu siguranță să ne îngrijim și pe acest aspect.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG