Organizat de Ministerul Educației și deschis de președinta Maia Sandu, evenimentul s-a ținut fizic în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”, dar a fost transmis și online.
Textul dictării dat citirii de către secretara de stat din ministerul Educației, Adriana Cazacu, descrie o „țară mică și plină de istorie” aflată mereu „în căutarea luminii și speranței” în „inima Europei de Est”.
Președinta Sandu care a promovat integrarea europeană și în aparițiile sale publice de la weekend cu ocazia Zilei Independenței, a subliniat în discursul rostit la „marea dictare națională” că limba română celebrată la Chișinău de 34 de ani, de când a fost declarată drept limbă de stat, este și „una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene”.
R. Moldova a primit statut de țară candidată la UE, pe 23 iunie 2022, pe fundalul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, așteptând ca, până la sfârșitul anului curent, să i se spună dacă poate începe negocierile de aderare.
Președinta Sandu a mai spus că româna are „un loc respectat” în UE, unde „nimeni nu riscă să fie pedepsit pentru că vorbește în limba lui”, o aluzie la Uniunea Sovietică.
Ecouri și acorduri europene de Ziua Limbii Române
Într-un omagiu pe care l-a adus și el limbii române, ambasadorul european la Chișinău, Jānis Mažeiks, a difuzat o înregistrare în care interpretează în română o piesă rock pe versurile lui Grigore Vieru.
Un comunicat al Delegației UE precizează că piesa originală a fost compusă de formația „Līvi” din Letonia și lansată în 1986. Formația din țara de origine a ambasadorului a folosit atunci traducerea în letonă a poeziei „În limba ta” de Vieru.
„Piesa Dzimtā Valoda a fost un punct de reper și de coeziune pentru letoni. În anul 1986 existau multe limitări impuse de ocupația sovietică, inclusiv asupra limbii materne în Letonia, la fel ca și asupra supra limbii române în R. Moldova”, se spune într-o declarație a ambasadorului Mažeiks.
La București, președintele român Klaus Iohannis a spus într-o declarație că la 31 august este sărbătorită „atât simbolistica profundă a limbii române, cât și puterea sa de a aduce oameni și destine împreună (...), depășind barierele geografice”. În declarația sa, Iohannis mai vorbește despre eforturi „remarcabile ale profesorilor și părinților care, mai ales în comunitățile istorice și în străinătate, le insuflă copiilor mândria de a vorbi o limbă atât de bogată în nuanțe și expresii”.
La Chișinău, ceremoniile de Ziua Limbii Române mai includ depuneri de flori la monumentul poetului Mihai Eminescu din scuarul Teatrului Național „Mihai Eminescu” și pe Aleea Clasicilor, o ședința festivă comună a Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei, un spectacolul muzical „În aceeași limbă” în centrul capitalei.
Consolidarea „limbii române” în legislația moldoveană
După ani de dispute despre denumirea corectă a limbii oficiale a R. Moldova, sintagma „limba română” a fost consolidată în legislația moldoveană în 2023, prin amendamente operate de partidul de guvernământ PAS și promulgate de Maia Sandu, în luna martie.
Amendamentele cu scopul să pună în aplicare o decizie a Curții Constituționale din 2013 prevăd că, în toată legislația moldoveană, inclusiv în Constituție, sintagmele „limba moldovenească”, „limba de stat”, „limba oficială”, „limba maternă” și „limba noastră” sunt substituite cu „limba română”.
Prin decizia sa din 2013, Curtea Constituțională stabilea că Declarația de independență a R. Moldova, în care limba de stat se numește „română”, prevalează Constituției din 1994, în care articolul 13 prevede că limba de stat este „moldovenească”.
Amendamentele legislative operate de PAS în 2023 în favoarea „limbii române” au fost contestate la Curtea Constituțională de către opoziția socialistă. Instanța încă nu s-a pronunțat.
