Linkuri accesibilitate

Dincolo de euforie, schimbul de deținuți Rusia-Occident are și implicații îngrijorătoare


Mai mulți ruși repatriați din Occident sunt primiți de Vladimir Putin la Kremlin după schimbul masiv de deținuți din 1 august.
Mai mulți ruși repatriați din Occident sunt primiți de Vladimir Putin la Kremlin după schimbul masiv de deținuți din 1 august.

Când agentul de securitate rus Vadim Krasikov s-a întors la Moscova la 1 august ca parte a unui schimb masiv de deținuți între Rusia și Occident, președintele Vladimir Putin, fost ofițer KGB, a fost la aeroport, pentru a-l întâmpina cu o îmbrățișare.

Krasikov fusese condamnat la închisoare pe viață în Germania pentru asasinarea în 2019, la Berlin, în plină zi, a fostului militant cecen Zelimhan Hangoșvili. Judecătorul în cazul respectiv a descris uciderea drept „terorism de stat”.

„Autoritățile statului rus au ordonat acuzatului să lichideze victima”, a spus judecătorul Olaf Arnoldi în timpul pronunțării sentinței împotriva lui Krasikov din 2021.

Deși vestea schimbului de deținuți a fost bine primită în Occident, ea comportă și posibilitatea unei intensificări a agresiunii acoperite a Rusiei dincolo de granițele sale, susțin analiștii.

„Faptul că mulți dintre acești oameni se întorc în schimburile de deținuți face mai ușor pentru [Moscova] să recruteze oameni pentru a lucra ca ilegali în străinătate”, a declarat William Courtney, fost ofițer de carieră al Serviciului Diplomatic al SUA, acum cercetător la think tank-ul Rand Corporation din Washington, pentru RFE/RL.

Pe 13 februarie 2004, Zelimhan Iandarbiev, fost oficial de rang înalt în conducerea pro-independență cecenă din anii 1990, a fost ucis de o bombă în mașină în capitala Qatarului, Doha. Doi bărbați arestați într-o reședință a Ambasadei Ruse și identificați ca operativi ai serviciului de informații militare GRU au fost condamnați la închisoare pe viață în iunie 2004, judecătorul afirmând că ei fuseseră trimiși să execute asasinatul de către liderii ruși de rang înalt.

Sub presiunea intensă a Moscovei, Qatarul a fost de acord în decembrie 2004 să-i trimită pe cei doi să-și execute pedepsele în patria lor. La întoarcerea în Rusia, au fost primiți ca niște eroi. În 2005, un oficial din sistemul închisorilor ruse, Iuri Kalinin, a spus pentru BBC că agenții repatriați nu sunt deținuți în Rusia, iar verdictul din Qatar este „irelevant.”

Radiații și ricină

Asasinarea lui Iandarbiev a fost primul caz bine mediatizat de acest tip de când la putere se află în Rusia președintele Vladimir Putin. În noiembrie 2006, agenții ruși l-au asasinat pe fostul ofițer al Serviciului Federal de Securitate (FSB), Aleksandr Litvinenko, cu o otravă radioactivă la Londra. În 2018, agenții au încercat să-l ucidă pe fostul ofițer al GRU rus, Sergei Skripal, cu un agent neurotoxic în orașul britanic Salisbury. Au avut loc numeroase atacuri asupra dizidenților ceceni în mai multe țări europene. În 2020, oficialii de securitate cehi au acuzat Rusia că a trimis un agent cu otravă bazată pe ricin pentru a-l ucide pe primarul din Praga și pe alți doi oficiali care se exprimaseră constant critic la adresa politicilor Moscovei.

Fotografia uneia din cele mai cunoscute victime a serviciilor secrete rusești peste hotare, Aleksandr Litvinenko, la Muzeul Spionajului de la Berlin.
Fotografia uneia din cele mai cunoscute victime a serviciilor secrete rusești peste hotare, Aleksandr Litvinenko, la Muzeul Spionajului de la Berlin.

În 2006, Rusia a adoptat o lege care îi conferă lui Putin puterea de a ordona servicii de securitate în străinătate pentru a lichida pe oricine Moscova consideră „extremist” sau „terorist.” În plus, Moscova a fost acuzată că recrutează operativi pentru spionaj neviolent și activități de influență – precum Anna Chapman și Maria Butina – sau pentru a ajuta armata rusă să achiziționeze ilegal tehnologie occidentală pentru a evita sancțiunile.

Departe de a reduce astfel de activități în afara Rusiei, schimbul din 1 august ar putea să le intensifice, spun analiștii.

Într-o postare pe X, profesorul de la King's College London, Alexander Clarkson, a scris că Putin a semnalat „că va recompensa pe cei din serviciile de securitate ruse dispuși să se implice în războiul împotriva [Statelor Unite] și Europei.”

Într-un interviu cu canalul YouTube pro-ucrainean Freedom, comentatorul politic rus, Andrei Piontkovski, a oferit o evaluare similară.

„Putin a rezolvat o problemă” - a spus Piontkovski. „Era important pentru el să le spună tuturor ucigașilor săi: eu sunt în spatele vostru - și, desigur, asta ar putea extinde, teoretic, activitatea teroristă a Rusiei în străinătate.”

Cu orice preț

Andrei Soldatov, jurnalist și expert în agențiile de securitate ruse și coautor al cărții „Nobilimea nouă: Restaurarea statului de securitate al Rusiei și moștenirea durabilă a KGB-ului”, a declarat pentru publicația Meduza că Putin trimite un semnal acestui „grup demografic” crucial.

„Cu un război în desfășurare și chiar înainte de asta, imaginea lui Putin printre cei din agențiile de securitate este extrem de importantă”, a spus Soldatov. „În acest caz, el arată că el le asigură spatele oamenilor săi care fac o muncă sfântă, se răzbună pe inamicii lor și va plăti orice preț pentru a-i scoate din necazuri.”

Operativii ruși Aleksandr Petrov (d) și Ruslan Boșirov la gara din Salisbury, Anglia, 3 martie 2018
Operativii ruși Aleksandr Petrov (d) și Ruslan Boșirov la gara din Salisbury, Anglia, 3 martie 2018

Analistul politic rus din Praga, Dmitri Dubrovski, a spus pentru serviciul pentru Caucaz al RFE/RL că „astfel de schimburi l-ar putea încuraja pe Putin să execute alte asasinate politice în străinătate.”

„Ucigașii Kremlinului nu-și vor primi pedepsele juste și pot fi schimbați după câțiva ani pentru activiști civici și politicieni ruși,” a adăugat el. „Asta încurajează practica terorismului de stat.”

Analistul Institutului Rand, Courtney, a calificat operațiunile de informații ale Rusiei în Europa ca fiind „în creștere,” adăugând că „europenii probabil vor mai aresta persoane din serviciile rusești în viitor, așa că am putea asista la și mai multe schimburi.”

Disponibilitatea Moscovei de a-și folosi propriii cetățeni (dizidenți, critici) ca pioni pentru astfel de schimburi ar putea prevesti sentințe mai lungi și condiții mai dure pentru dizidenți, în Rusia.

„Mesajul pentru publicul rus și străin este că Kremlinul și-a salvat ‘oamenii’ săi, pe care, conform narativului său, nu îi abandonează niciodată,” a spus Oleg Ignatov, analist principal pentru Rusia la International Crisis Group (ICG), într-un comunicat al ICG. „Dar avertismentul pentru dizidenții interni și jurnaliștii străini, care continuă să riște arestarea dacă se opun guvernului rus, rămâne valabil.”

Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, a scris amenințător pe Telegram că unii dintre cei eliberați din închisorile ruse în schimbul de la 1 august ar trebui să fie îngrijorați de raza de acțiune a operațiunilor de securitate ale Moscovei.

„Trădătorii n-au decât să-și aleagă febril noi nume și să se ascundă în programele de protecție a martorilor”, a scris Medvedev, care acum este vicepreședintele Consiliului de Securitate al lui Putin și este cunoscut pentru declarațiile sale amenințătoare la adresa Occidentului.

(Relatarea a fost realizată cu contribuția lui Todd Prince și a echipei RFE/RL Caucasus.Realities.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG