Cu rele, cu bune, cum a ajuns să rămână 2023 pentru Republica Moldova? A devenit R. Moldova mai sigură sub aspectul securității sale și garanțiilor de pace? Este sau va fi oștean mai bun în războiul hibrid căruia este nevoită să facă față? Economic și sub aspectul politicilor sociale, o duc moldovenii mai bine la căderea cortinei în 2023? Unde se regăsesc ei în topul fericiților/nefericiților de pe glob? Ce s-a întâmplat și ce evoluții pot fi în relațiile Preafericiților, Preasfințiților și preacucernicilor?
Teme în retrospectivă ale podcastului „Dincolo de știri”, puse în context pentru o mai bună înțelegere de către analiștii Nicolae Negru și Igor Boțan.
Republica Moldova a făcut pași importanți pentru a deveni mai sigură sub aspectul securității sale și garanțiilor de pace, astfel încât „stăm mai bine acum”, consideră cei doi interlocutori ai Europei Libere.
A fost reevaluată politica de apărare și securitate, a fost adoptată o nouă Strategie de securitate, din care a fost eliminat modul ipocrit de a camufla adevăratele pericole și sursa lor, „s-a schimbat atitudinea” față de forțele armate, necesitatea modernizării acestora, există o asistență substanțială a partenerilor occidentali în acest sens și chiar sugestii foarte explicite de a sprijini R. Moldova în cazul unui eventual pericol eminent ...
„Desigur că suntem încă la un nivel foarte scăzut, dar cel puțin s-a început acest proces de modernizare, de consolidare a forțelor armate, astfel încât să nu ne fie rușine, /.../ să nu umble militarii noștri cu praștia sau cu pușca de lemn”, consideră Nicolae Negru.
- Te-ar putea interesa și: Moldova a primit un radar din Franța, estimat la 14 milioane de euro
„Noi înțelegem statutul de țară neutră al Republicii Moldova, dar, așa cum arată și hotărârea Curții Constituționale din mai 2017, neutralitatea nu înseamnă că stăm cu mâinile în poală și să așteptăm că nu vom fi atinși...”, susține la rândul său Igor Boțan. Potrivit analistului, în condițiile, mai cu seamă, în care R. Moldova are un conflict separatist nesoluționat și prezență militară rusească pe teritoriul său, „o reevaluare a atitudinii față de pericole, în funcție de lecțiile învățate din experiența Ucrainei” s-a impus cu necesitate.
Totodată, autoritățile rămân, totuși, într-un fel de întârziere și au o „reacție nu tocmai adecvată întotdeauna” față de pericolele tot mai sofisticate la care este supusă R. Moldova, opinează cei doi analiști.
Nicolae Negru crede, de exemplu, că, în războiul hibrid în care se apără față de Rusia, Republica Moldova „s-a descurcat mediocru”, a reacționat cu anumite întârziere, retroactiv și nu a încercat/reușit să identifice toate mijloacele posibile, toate instrumentele pe care le folosește Moscova...
În domeniul electoral, această atitudine retroactivă poate fi justificată până la o anumită limită, consideră Igor Boțan, dar când este vorba de o „intervenție brutală prin transferuri de bani din surse obscure, pentru tot felul de așa-zise investiții în infrastructura din Republica Moldova, în oferirea serviciilor, totul pentru profit politic, „statul trebuie să vină și să spună nu, așa nu merge”.
Alte teme ale noului episod (partea II), înregistrat pe 28 decembrie:
- Ce spun, au spus știrile, dar și realitățile despre dependența/independența energetică a Republicii Moldova?
- A fost 2023 anul deznodământului în privința migrării preoților de la Mitropolia Chișinăului spre cea a Basarabiei, relațiilor dintre cele două mitropolii și, respectiv între cele două patriarhii? Sau așteptările pentru o limpezire a lucrurilor sunt rezervate mai curând pentru 2024?
- Cum s-a descurcat până acum R. Moldova ca parte beligerantă, cum se consideră, în războiul hibrid în care se apără față de Rusia?
- Există o înțelegere clară până unde și în ce mod pot evolua relațiile dintre Chișinău și Comrat, pornind de la stadiul în care au ajuns până acum?
- Stagnarea în procesul de reglementare transnistreană poate fi văzută mai curând ca explicabilă, benefică în general sau ca o ratare a unor oportunități? Ce-ar însemna, de fapt, fereastra de oportunități despre care se crede că ar fi deschisă în actualele împrejurări?
- Așa cum arăta un „clasament mondial al fericirii” într-un raport făcut public în martie 2023, Republica Moldova se situa, potrivit modului în care se simt cetățenii ei, pe locul 63 dintr-un total de 137 de țări. România s-a situat, de exemplu, pe locul 24, iar Rusia – mult mai la vale – pe locul 70. Ucraina, aflată în război, deși pe locul 90, dar tot e mai fericită decât în 2014, de exemplu. Judecând după toate cele întâmplate între timp, ar fi cazul ca în primăvară moldovenii să se mențină, cel puțin, pe aceeași poziție ... de fericire?
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă
