S-a scris și în presa din România că președintele Republicii Moldova Igor Dodon a decis ca manifestările aniversare din 9 mai să fie reportate pentru 24 august, o dată care pentru Dodon reprezintă ziua eliberării Moldovei de sub ocupația româno-fascistă. G4Media, care transmite informația, recuperează de fapt această formulă dintr-o declarație anterioară a președintelui de la Chișinău. În anunțul făcut acum se vorbește doar de „ocupația fascistă”. „Dodon, scrie G4Media, este artizanul îndepărtării Moldovei de UE și România în ultimul an, după ce a scos de la guvernare alianța ACUM. Ca rezultat, UE și România au suspendat ajutorul financiar pentru guvernul Republicii Moldova și finanțează doar proiecte ale comunităților locale. Rămas fără sprijin financiar (...) guvernul pro-rus de la Chișinău așteaptă încă din noiembrie un credit din Rusia pentru plata cheltuielilor curente ale statului. (...) suma promisă de Moscova nu a ajuns nici până acum în Moldova, la aproape jumătate de an după ce Dodon a anunțat sprijinul financiar vital pentru finanțele țării”.
În România se profilează o nouă criză politică, după ce președintele Klaus Iohannis a criticat vehement decizii recente ale guvernului, mai ales pe aceea a relaxării măsurilor de izolare în noaptea Paștelui ortodox. După o discuția purtată la Cotroceni cu premierul Ludovic Orban și cu ministrul de interne Marcel Vela, s-a renunțat la ideea de a mobiliza poliția pentru împărțirea luminii de Înviere pe la casele oamenilor. Azi a fost aprobată în parlament starea de urgență decretată de peședinte pentru încă 30 de zile, dar imediat Avocatul Poporului a cerut Curții Constituționale să taie atribuțiile președintelui în privința instituirii stării de urgență. Acest gest are legătură cu condiționările pe care le-a formulat parlamentul, și care ar funcționa ca modificări aduse decretului prezidențial. Dan Tăpălagă analizează posibilele consecințe ale inițiativei luate de Renate Weber. Potrivit hotărârii Parlamentului, guvernul nu ar trebui să mai ia măsuri de restrângere a drepturilor fundamentale decât prin acte normative cu putere de lege (deci votate în Parlament) și este chemat să prezinte Parlamentului săptămânal un raport cu privire la măsurile adoptate sau pe care intenționează să le ia pentru combaterea epidemiei de coronavirus. Tăpălagă arată că poziția Avocatului Poporului e în contradicție cu ceea ce domnia sa susține încă din 12 martie: e nevoie de stare de urgență, și nu avea obiecții față de procedură. Acum, Renate Weber îmbrățișează opinia parlamentarilor că „președintele are prea multe puteri în această situație și cere Curții să declare neconstituționale mai multe articole din OUG referitoare la instituirea stării de urgență.
Mihai Dumitru, comentator pe blogurile Adevărul, atrage atenția că internetul e plin de „petiţii care fac lobby pentru ridicarea restricţiilor referitoare la circulaţia persoanelor şi adunările publice cu ocazia slujbei ortodoxe din noaptea de Paşte. Pe o platformă internaţională de activism civic a fost lansată petiţia cu titlul „NU NE INTERZICEȚI SFÂNTA LITURGHIE!”. Iniţiatorul ei „argumentează că, dacă autorităţile au permis cetăţenilor să iasă din case pentru aprovizionare, trebuie să le permită şi accesul la hrană duhovnicească”. Acestor gesturi li se adaugă și alte intervenții manipulatoare. Mihai Dumitru o pomenește pe cea a unui colaborator obișnuit al agenției Sputnik: un medic care publică un „Îndemn la nesupunere civică: Mergem duminică la biserică. Orice ar fi”.
