Despre miza votului din diaspora o discuţie cu Doina van Tooren-Rotari. Ea este plecată de peste 20 de ani în Olanda și stabilită acolo cu traiul permanent, de 4 ani locuiește cu familia la Dublin. Este consultant financiar cu peste 15 ani de experiență în domeniul bancar internațional, actualmente este proprietara unei companii de consultanță financiară. Dar mai este influencer și activist civic, administrează grupul Moldovenii în Irlanda. Ea vorbește despre importanţa alegerilor din 11 iulie.
Europa Liberă: Iată că și la trei decenii de la proclamarea independenței Republicii Moldova se spune și se crede că țara e la o răscruce. Ce importanță și ce miză au aceste alegeri parlamentare anticipate din 11 iulie pentru cei de acasă și pentru cei aflați departe de casă?
Doina van Tooren-Rotari: „Într-adevăr, miza este foarte mare. Consider că este cu mult mai mare decât la alegerile prezidențiale din anul trecut. În primul rând, fiindcă e nevoie acum să facem o așa alegere ca să creăm acele mecanisme și unelte legislative și executive de care dna președintă Maia Sandu are nevoie pentru a implementa programul pentru care s-a dat votul masiv al populației în noiembrie anul trecut. În caz contrar, riscăm ca figura dnei președinte Maia Sandu să fie doar una simbolică și cu siguranță nu este ceea ce ne-am dorit.
În al doilea rând, trebuie să conștientizăm că la 11 iulie, prin votul nostru, noi efectiv va trebui să salvăm acest stat Republica Moldova de la falimentare, fiindcă oricum s-ar strădui unii să prezinte că aceste alegeri reprezintă o luptă între stânga și dreapta, între Vest și Est, dar în realitate acest vot este despre înlăturarea hoților, injustiției și a corupției care se află în organismul Republicii Moldova. Și această țară trebuie să fie lăsată liber să se dezvolte. Pe cât e de importantă această miză pentru societate, se vede și după ultimele eforturi incredibile care se desfășoară acasă pentru a submina și a limita votul liber al omului, mai ales al celor din diasporă, ceea ce este foarte trist.”
Europa Liberă: Actorii politici care s-au înscris în această cursă electorală își amintesc, majoritatea dintre ei, de cei din diaspora, unii chiar încurajează acest vot din străinătate, alții nu văd cu ochi buni prezența cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot la scrutin. Cum sunt înțelese aceste mesaje în rândul celor aflați peste hotare?
Doina van Tooren-Rotari: „Bineînțeles, încurajează votul diasporei cei care au nevoie și care apreciază votul diasporei. Aceasta este evident, este vorba de partidele proeuropene și îl blamează cei care nu au nevoie de un vot conștient și informat, cei care știu că vor fi taxați în urma acestui vot și care înțeleg că votul din diasporă este un vot liber, este votul unor oameni independenți, curajoși și integri, care nu pot fi manipulați.
Este foarte trist că cei care blamează votul diasporei acum angajează și instituțiile statului pentru a limita acest vot...
Este practic patetic și dezgustător cum noi am fost invitați și încurajați să ne înregistrăm în prealabil pentru a se vedea care este volumul anticipat de votanți, ca până la urmă să nu ni se dea practic nimic și am rămas foarte dezamăgiți de reacția CEC-ului. Sperăm acum instanțele de judecată să ne facă dreptate, o să vedem, dar, cel puțin, apreciem eforturile mari care se depun acasă pentru susținerea votului din diaspora din partea partidelor proeuropene și în orice caz reacția diasporei este evidentă, este o încurajare și mai mare, o mobilizare și mai mare pentru a participa fie în diasporă fie acasă. Multă lume își ia concediu, va veni pe teritoriul Moldovei și sunt sigură că rezultatul va fi incredibil de frumos, în pofida tuturor eforturilor de a ne împiedica.”
Europa Liberă: Atunci când se vorbește despre mărirea numărului secțiilor de votare, se face trimitere la votul din diaspora, dar și la votul din stânga Nistrului. Să fie oare puse pe același cântar votul celor din diaspora și votul celor din regiunea transnistreană?
Doina van Tooren-Rotari: „Știți, într-un stat civilizat și democratic trebuie să fie puse pe același cântar, fiindcă fiecare cetățean al unui stat are dreptul la vot, dar dacă ne uităm un pic în definiția cuvântului „cetățean”, pentru mine cetățean este cel care onorează interesele țării, care are o loialitate față de stat și care în ultimă instanță mai contribuie și cu bani la haznaua statului prin plăți de impozite etc. Noi cunoaștem că situația în Transnistria este altfel, acolo deja este o generație nouă, care-i spălată pe creier și care nu se identifică cu valorile culturale și naționale ale Republicii Moldova și poate și din vina că părinții lor timp de 30 de ani au votat nu contează pentru cine, nu contează pentru ce, dar fiind manipulați sau cumpărați.
Și, bineînțeles, aceasta este o problemă. Or, diaspora este, în primul rând, artera financiară principală pentru Republica Moldova și este acea parte a societății care trăiește cu trup și suflare cu această țară, vrea să lucreze acolo, să funcționeze, să crească copiii, să se dezvolte acest stat într-un stat civilizat. Și dacă mă întrebați de balanță, păi la cântarul meu, vocea diasporei contează mai mult, dar, bineînțeles, acesta nu este un răspuns corect din punct de vedere politic. Ce aș mai avea de adăugat? Urmăresc acest conflict creat recent cu acele trei secții de votare care se intenționează a fi gestionate de către autoritățile transnistrene și aici aș vrea să punctez următoarele, fiindcă mi se pare că aceasta nu are nimic cu scrutinul din 11 iulie per se, consider că este un plan de a crea un precedent, de a vedea cum reacționează societatea, partidele la această tentativă, ca pe viitor, la următorul scrutin de peste patru ani, deja să se deschidă nu trei, dar 33 sau 103 secții care vor avea un impact masiv asupra votului. Iată aici trebuie să fim foarte atenți. Și mă bucur iarăși de reacția partidelor proeuropene de acasă și a societății de a se uita în detalii în acest subiect și de a separa grâul de neghină.”
Europa Liberă: Și tot la 30 de ani de la proclamarea independenței se vorbește despre votul geopolitic în Republica Moldova și despre polarizarea societății. Ce s-ar întâmpla dacă după 11 iulie Republica Moldova va fi guvernată de forțele prorusești și ce s-ar întâmpla și ce trebuie să se întâmple dacă țara va fi guvernată de forțele prooccidentale?
Doina van Tooren-Rotari: „Păi, dacă alegerile vor fi fraudate, doar în așa scenariu văd eu cum țara va fi guvernată de forțele prorusești și atunci vom continua să fim guvernați cum am mai și fost de analfabeți și de hoți, dar mi se pare puțin probabil acest scenariu, fiindcă văd entuziasmul și mobilizarea din societate, votul din noiembrie de anul trecut tot este o confirmare și sunt sigură că dreapta va veni la putere.
Întrebarea este: în ce proporție?
Fiindcă cu cât mai mare e proporția în parlament, cu atât mai multă flexibilitate vor avea partidele de dreapta pentru a ajusta acele legi, cadrul legislativ de care este nevoie și despre care vorbesc toți de atâția ani, fiindcă este cert că statul nostru are nevoie de o resetare pentru a funcționa normal și sănătos, pentru ca țara noastră să devină un partener credibil în lumea civilizată și de a ne dezvolta în spiritul timpului în care trăim. Sunt foarte încrezătoare și optimistă că anume acest scenariu ne așteaptă.”
Europa Liberă: Dar ar fi cu putință totuși cei de la guvernare să aibă o relație bună și cu Estul, și cu Vestul?
Doina van Tooren-Rotari: „Desigur că e posibil, depinde de inteligența politică și de fermitatea cu care negociază, cu care comunică. Eu cred foarte mult în comunicarea civilizată, ceea ce nu am prea observat în ultimii ani, dar oamenii, resursele pe care le văd prezente în mai multe partide de dreapta, ne dau așa un spirit promițător că e posibil.”
Europa Liberă: Despre deputați se spune că ei sunt slugile poporului. Ce agendă ar trebui să aibă următorii 101 parlamentari după 11 iulie?
Doina van Tooren-Rotari: „Cred că aceste slugi ale poporului ar trebui să aibă o agendă ca a unui doctor care lucrează în Secția de reanimare, care cu mijloace existente la moment repede și eficient să reanimeze pacientul Republica Moldova și să-i înlăture tumorile canceroase în formă de corupție și hoție, să-i aplice tratamentul corect, adică să formeze instituțiile de stat funcționale, să-i monitorizeze evoluția acestui stat și, nu în ultimă instanță, să-i aducă acasă copiii pentru a-i crea un confort sufletesc. Cert este, cu părere de rău o spun, că astăzi avem un stat nefuncțional și această degradare a statului trebuie să ia sfârșit în data de 11 iulie, ca noi pe 12 iulie să avem o zi frumoasă și plină de speranțe și motive sincere de a ne felicita reciproc unii pe alții.”
