Linkuri accesibilitate

Dorin Cimil: Din păcate vot alternativ nu avem, adică vot prin corespondență, anticipat sau electronic care ne-ar ușura munca


Dorin Cimil, președintele Comisiei Electorale Centrale

În R Moldova a început  pe 2 octombrie, campania electorală pentru alegerile prezidențiale.

Opt candidați sunt cu acte în regulă. Conform legislației, campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data votului și se încheie pe 1 noiembrie. Președintele autorității electorale, Dorin Cimil, spune că această campanie electorală se va desfășura pe fundalul unei pandemii tot mai grave.

Link direct

Europa Liberă: Vorbim despre începutul acestei campanii electorale prezidențiale care a demarat încă pe data de 2 octombrie. Să facem claritate – este realistă cifra alegătorilor incluși în Registrul alegătorilor?

Dorin Cimil: „Sunt întotdeauna bucuros și onorat să vin în studioul Europei Libere. Și prima întrebare – dacă este realistă cifra, este realist importul cifrelor din Registrul de Stat al Alegătorilor și urmare a acestui import se stabilește în fiecare zi cifra reală pe care noi o avem și o declarăm în fiecare lună, acea cifră a alegătorilor care urmează să se regăsească în listele alegătorilor.”

Europa Liberă: Există explicația de ce acest număr al votanților este în creștere?

Dorin Cimil: „Da. În special ne referim la numărul de alegători din zona Transnistriei care au buletine de cetățeni ai Republicii Moldova, însă cu privire la decesele sau alte acte care duc la dreptul de radiere a lor din registre noi nu le avem și astfel se formează acel decalaj de cifre care sunt prezentate. Mai sunt și alte chestiuni care pot influența numărul alegătorilor aflați în liste, de exemplu, cu referință la persoanele care încă nu au transmis actele pentru a fi radiate din registru, mă refer la persoanele care se află cu domiciliul temporar peste hotare, însă în cazul în care au decedat nu prezintă la timp la primăriile respective unde se operează anumite modificări în Registrul alegătorilor pentru a fi radiați din registru. Suntem la etapa de pregătire a listelor electorale pentru alegerile prezidențiale și se fac ultimele retușări, ultimele actualizări ale listelor respective.”

Europa Liberă: Cum se întâmplă că în aceste liste mai sunt persoane decedate și nu ne referim la cei decedați acum un an, doi, trei sau patru, dar care au decedat de șapte, opt, zece ani în urmă?

Dorin Cimil: „Legislația noastră nu prevede o posibilitate de radiere automată a acestor persoane, este nevoie să venim cu acte care atestă decesul sau atestă lipsirea de dreptul de vot al persoanelor urmare a examinării judiciare și probabil că aceasta este una din carențele care duce la aflarea de mult timp a acestor persoane în listele electorale, însă, spre deosebire de scrutinele anterioare, la acest moment situația este mult mai bună; nu este ideală, dar este mult mai bună.”

Europa Liberă: Și numărul adevărat al alegătorilor astăzi îl constituie?...

Dorin Cimil: „Eu nu am cifra exactă cu mine, fiindcă nu am fost pregătit de această emisiune, dar noi publicăm la fiecare început de lună exact cifrele alegătorilor și o puteți găsi pentru 1 octombrie plasată pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.”

Europa Liberă: Vă pun această întrebare, pentru că deseori atunci când merg în teritoriu și discut cu votanții, ei se întreabă, dacă cifra alegătorilor este atât de mare, s-ar părea că cel care câștigă mandatul de președinte nu mereu este atât de reprezentativ, pentru că ar fi votat doar un sfert din numărul total al alegătorilor.

Dorin Cimil: „Da, se creează impresia respectivă, dar este doar o impresie. Noi avem numărul cert al persoanelor care vin și votează și acest număr este indicat și reprezentat în registrele noastre electronice, de aceea este practic imposibil ca cineva să voteze de două și mai multe ori ca să vedem dacă se poate mări prin acest exercițiu numărul alegătorilor.”

Europa Liberă: Pe fundalul unei pandemii tot mai grave, câte semne de întrebare poate ridica corectitudinea acestui scrutin electoral?

Dorin Cimil: „Pe timpul pandemiei, sarcina de organizare a alegerilor din partea CEC-ului este una mult mai complicată, preluăm experiența statelor care deja au organizat alegeri locale sau generale în această situație, participăm și la instruiri suplimentare. Cu concursul CEC-ului a fost elaborată acea instrucțiune de către Comisia Națională Excepțională în Sănătate Publică și venim acum cu ajustări ale acestei instrucțiuni pentru a prinde toate situațiile posibile sau aparente în cazul în care se va recurge la votul nemijlocit. Cu părere de rău, un alt vot alternativ nu avem, mă refer la votul prin corespondență, votul anticipat sau votul electronic care ar ușura substanțial munca noastră, de aceea trebuie să respectăm toate standardele internaționale ca să organizăm votarea cu buletinul de vot plasat direct în urna de vot. Această procedură este foarte complicată din punctul de vedere al respectării normelor sanitare, dar sperăm că se va reuși.”

Europa Liberă: Câți funcționari electorali ați antrenat în acest scrutin prezidențial?

Dorin Cimil: „Cifra este de peste 20 de mii.”

Europa Liberă: Și suma care se va cheltui pentru aceste alegeri?

Dorin Cimil: „Nu vă pot spune suma exactă, vă pot spune doar suma care a fost alocată pentru procurarea echipamentului respectiv. Săptămâna trecută am încheiat procedura de achiziție a echipamentelor, săptămâna aceasta echipamentele urmează să fie livrate către circumscripțiile electorale și suma este de peste 21 milioane de lei, inclusiv zona de competență a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, care au primit din această sumă cota lor și din care vor procura echipamentul necesar pentru secțiile de votare de peste hotare.”

Europa Liberă: Să explicăm alegătorului, ce pași va întreprinde el din momentul ce ajunge la secția de votare până aruncă buletinul de vot în urnă.

Dorin Cimil: „Important este ca alegătorul să vină la procesul de vot cu mască de protecție și cu pix propriu; la fel este important să păstreze distanța fizică și să respecte condițiile de apropiere de funcționarii electorali, deci condițiile de scoatere a măștii de protecție doar pentru a fi identificat, să semneze exact în locul respectiv unde-i va fi indicat și să plaseze buletinul de vot în urna respectivă. Deci, exact aceleași proceduri, doar cu respectarea cerințelor antiepidemice deja știute.”

Europa Liberă: Dar luați în calcul faptul că anumiți vârstnici ar putea să se prezinte și fără mască, și fără pix?

Dorin Cimil: „Se va permite și cu alte posibilități, spre exemplu, astuparea nasului sau a gurii cu o batistă, de asemenea este admisibilă; unor categorii de persoane care vor solicita o mască, le vom oferi această mască drept excepție, dar nu pentru toți alegătorii, pentru că alegătorii urmează să se prezinte la urne cu masca proprie, dar în cazuri de excepție vom avea această rezervă.”

Europa Liberă: Dar ștampila care va fi aplicată pe buletin va fi în mâna fiecărui alegător?

Dorin Cimil: „Ne vom gândi anumite măsuri de protecție asupra numărului respectiv de contacte cu ștampila respectivă, pentru că acum ne gândim cum am putea să operăm modificări sau să inventăm alte proceduri care vor micșora numărul de contacte cu ștampila.”

Europa Liberă: Alte proceduri, cel mai probabil, ar fi să se dezinfecteze de la un număr la altul de alegători?

Pentru alegători nu avem bani bugetați și procurate mănuși necesare ca să voteze

Dorin Cimil: „Este imposibil de a face foarte multe dezinfectări, probabil că se va opera cu mănuși de protecție. Am văzut că în multe țări anume se îmbracă mănuși pentru a lua ștampila, dar iarăși asigurarea cu mănuși o avem prevăzută doar pentru funcționarii electorali, pentru alegători nu avem bani bugetați și procurate mănuși necesare ca să voteze, de aceea instrucțiunea despre care vorbeam prevede că cetățenii cu drept de vot trebuie să se prezinte și cu mănuși la urnele de votare. Noi înțelegem că ar fi o problemă și la acest capitol, dar astea sunt condițiile și astea trebuie să le înțeleagă fiecare alegător.”

Europa Liberă: Autoritățile ne informează zilnic despre numărul celor infectați și în perioada alegerilor s-ar putea ca cineva dintre alegători care este infectat să cheme funcționarii electorali să vină acasă ca să-și dea votul. Veți ține piept tuturor solicitărilor în cazul că va crește numărul lor?

Dorin Cimil: „Pentru această procedură prevedem două mecanisme de reacție. Primul mecanism ar fi solicitarea urnei mobile la domiciliu prin procedura care este prescrisă în Regulamentul CEC. Pentru această situație am prevăzut dotarea fiecărui birou al secției de votare cu echipament special pentru doi funcționari care vor avea urna mobilă și se vor deplasa la domiciliu pentru a asigura dreptul la vot al fiecărui cetățean și altă soluție ar fi identificarea unui loc special amenajat în cadrul biroului electoral al secției de votare, vorbesc despre o masă separată și o urnă separată, unde persoanei care va avea simptome de COVID, mă refer la febră, transpirație etc., să i se ofere dreptul de a intra în secția de votare, însă realizarea votului va fi desfășurată într-un loc special amenajat și cu această ocazie am solicitat de la Comisia Națională Extraordinară în Sănătate Publică operarea unor modificări în instrucțiune, ca să legitimăm această situație.”

Europa Liberă: Majoritatea secțiilor de votare rămân a fi amplasate în instituțiile de învățământ, așa cum au fost și în cadrul altor scrutine. Ați luat o decizie până la urmă cum veți proceda?

Dorin Cimil: „Pe această problemă a fost și o reuniune cu factorii de decizie de la guvern și Ministerul Educației, precum și de la Ministerul de Interne, unde s-a decis ca să fie excluse din lista locațiilor destinate amenajării secțiilor de votare grădinițele pentru copii, instituțiile sanitare și căminele studențești, pentru că este un risc iminent pentru persoanele care se află în aceste locații, care trăiesc în aceste spații...”

Europa Liberă: Să nu ajungă să fie focare de infecție...

Dorin Cimil: „Să nu se admită un contact direct în acest sens, dar școlile vor avea un anumit grafic prestabilit pentru ziua alegerilor și pentru ziua următoare, grafic care va permite dezinfectarea totală a spațiului respectiv și plasarea elevilor în vacanță prescurtată sau în vacanță ordinară pentru această perioadă. Calendaristic coincide ziua votării, 1 noiembrie, cu perioada de vacanță a elevilor.”

Europa Liberă: A fost sau nu a fost suficient de pregătită Comisia Electorală Centrală pentru votul din diasporă?

Dorin Cimil: „Întrebarea eu o consider provocatoare pe motiv că ați urmărit procesele pe care le-a realizat Comisia pentru pregătirea votului în diasporă, mă refer și la procedura de identificare și deschidere a secțiilor de votare peste hotare. Considerăm că acest procedeu a fost unul complicat și complex pentru CEC, pentru prima dată a fost pus în sarcina CEC-ului să se pronunțe definitiv în privința acestor locații, noi considerăm că am reușit.”

Europa Liberă: Totuși s-a redus numărul, că inițial s-a vorbit despre 200 de secții de votare în străinătate, ca la urmă să se ajungă la 139?

Dorin Cimil: „S-au făcut mai multe interpretări ale activității CEC-ului și ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene pe acest segment. Am avut nevoie de mai multă interacțiune cu ministerul pe motiv că statele-gazdă solicitau informații exacte și concrete despre locațiile în care urmează să fie organizate secțiile de votare cu referință la oraș, adresă și chiar caracteristica elementară a spațiului din punct de vedere tehnic, de aceea s-a decis ca CEC-ul să vină cu o listă inițială pentru tatonarea situației și pentru a înțelege disponibilitatea statelor-gazdă de a ne oferi dreptul de a deschide secții de votare pe motiv că fără acordul statului-gazdă este imposibil să te pronunți în acest sens și am venit cu două liste de viziuni generale ale disponibilității statelor-gazdă de a ne oferi acest drept. Prima listă a fost cu 202 locații, a fost o listă preliminară și ulterior am venit cu una de 154 de secții de votare, iarăși fiind o listă preliminară.”

Europa Liberă: Au fost state care au refuzat Republicii Moldova să deschidă numărul dorit de secții de votare în străinătate?

Dorin Cimil: „Au fost state care la momentul emiterii hotărârii CEC la 26 septembrie încă nu au realizat acordul final, fiind exprimat doar acordul preliminar.”

Europa Liberă: Și acum?

Dorin Cimil: „Acum deja Ministerul de Externe ne informează vizavi de obținerea acordului final, dar noi suntem conștienți că pentru unele state, în funcție de evoluția situației epidemiologice, pot fi anumite restricții sau pot fi chiar anumite refuzuri.”

Europa Liberă: Dar, deocamdată, nu aveți refuzuri categorice din partea anumitor state?

Dorin Cimil: „Deocamdată refuzuri categorice nu avem, cel puțin, la ora actuală nu am fost informați de către Ministerul de Externe.”

Europa Liberă: Se conturează un număr real de alegători din străinătate care ar putea să participe la aceste alegeri din 1 noiembrie?

Dorin Cimil: „Este o întrebare foarte complicată. Dacă calculăm matematic, se conturează matematic, dar real este absolut complicat.”

Europa Liberă: Nici în comparație cu 2016 nu ați putea să faceți o analiză?

Dorin Cimil: „Avem cifrele din 2016 pentru turul întâi, turul doi; avem cifrele din februarie 2019, dar să vin cu o anumită apreciere pentru 2020 în condițiile în care procesul de vot urmează să fie organizat în condiții de COVID-19 este foarte complicat.”

Europa Liberă: Totuși, mulți au rămas nedumeriți că s-au deschis multe secții de votare în Federația Rusă. Aveți explicația convingătoare de ce a trebuit să fie deschise multe secții?

Dorin Cimil: „Atât în Federația Rusă, cât și în alte țări au fost deschise un număr care a reieșit din acea formulă prestabilită în articolul 31 din Codul electoral; s-a luat în calcul atât numărul de alegători care au votat la ultimul scrutin, cât și numărul de alegători care se află pe moment în Federația Rusă. O altă cifră despre numărul de alegători pentru care urma să fie deschise secții de votare a fost sugerată pentru un calcul al Asociației Obștești ADEPT, unde au făcut un calcul și o explicație foarte clară cum trebuie să arate numerele respective, iar noi, ținând cont de ultimele înregistrări prealabile care au fost făcute pentru zona respectivă, am venit cu acele 17 secții de votare pentru Federația Rusă. Părerea noastră e că am fost corecți în privința tuturor cetățenilor care se află atât în zona de Est, cât și în zona de Vest.”

Europa Liberă: Ați elucidat situația referitor la cei care din Occident au reușit să se înregistreze prealabil în Federația Rusă?

Dorin Cimil: „Cu părere de rău, aici avem o problemă de comunicare cu Ministerul de Interne și cu Serviciul de Informație și Securitate, care au fost atenționați de către noi și au fost remise în adresa lor materiale pentru a fi verificate aceste pretinse încălcări. Automat de către CEC urmare a prezentării informației privind cererile scrise de către cetățenii noștri care se află în Federația Rusă au fost excluse circa 200 și ceva de cereri din simplul motiv că nu era semnătura, că nu era corect IDNP-ul sau alte carențe de perfectare a cererilor respective, dar alte analize și alte cercetări mai profunde care s-ar baza pe o procedură strict legală în zona respectivă urmează să realizeze Ministerul de Interne și Serviciul de Informație și Securitate, dar vreau să menționez că acest mecanism care a fost gândit în 2018 și care s-a realizat în 2019 și, respectiv, în 2020 este un mecanism pentru peroanele cu bună-credință care trebuie să anunțe clar organul de administrare a alegerilor unde se vor afla pentru ziua desfășurării alegerilor. Deci nu s-a gândit un mecanism de fraudare sau un mecanism de depășire într-un alt mod a acestui proces, s-a gândit un mecanism pentru a avea o claritate geografică cel puțin, unde se vor afla cetățenii noștri la o dată de referință, ținând cont de dreptul lor de a-și schimba domiciliul, reședința și de a se deplasa liber în spațiul european sau mondial.”

Europa Liberă: Probabil încă multe bătăi de cap vă dă și problema ce ține de prezența cetățenilor cu drept de vot din stânga Nistrului la alegerile din 1 noiembrie. Am văzut că anumite autorități locale au refuzat că găzduiască secții de votare pentru acești cetățeni, puține la număr... Până la urmă vă este clar cum vor veni cei din stânga Nistrului la aceste alegeri?

Dorin Cimil: „Am emis acea hotărâre din 26 septembrie, stabilind 42 de secții de votare pentru aceste persoane și s-au făcut cercetări ale disponibilității organelor locale pentru oferirea spațiilor separate de secțiile de votare preconizate pentru persoanele care locuiesc în aceste localități, s-a făcut analiza capacităților de a primi acești cetățeni în funcție de numărul lor, care locuiesc în anumite zone din stânga Nistrului, se cunoaște numărul de alegători care sunt amplasați în anumite zone din Transnistria, spre exemplu, Dubăsari, Râbnița, Grigoriopol... Noi știm cam câte persoane au pașaport moldovenesc și câte persoane pot veni real la votare, am luat și experiența prezenței la vot pentru anii trecuți și în funcție de aceste circumstanțe am și primit hotărârea de a deschide acest număr de secții de votare care să permită tuturor doritorilor de bună-credință, repet, de bună-credință, ca să se prezinte la urnele de vot.”

Europa Liberă: În spațiul public a fost mediatizată pe larg participarea lor la scrutinul din 2016 și din 2019 și s-a atestat că mulți alegători au venit și și-au dat votul contra unei sume de bani, că au fost aduși organizat. Știu că se insista și pe ideea ca CEC să organizeze aducerea acestor alegători la secțiile de votare. Ce decizie ați luat pe acest subiect?

Dorin Cimil: „Am făcut demersuri către organele poliției, procuraturii și ANTA pentru a prezenta informația vizavi de cum au fost analizate procedurile de transportare organizată a alegătorilor către secțiile de votare și cu părere de rău am primit niște răspunsuri vagi, de aceea pentru a ne asigura cu o procedură clară în sensul dat vom responsabiliza organele antrenate în administrarea alegerilor cu referință la Ministerul de Interne, procuratură, SIS, ANTA, chiar și Ministerul Ocrotirii Sănătății pe responsabilitatea anti-COVID cu anumite sarcini să reacționeze prompt și clar la anumite fenomene de transportare organizată a alegătorilor către secțiile de votare. Este o problemă numărul unu pe moment care se apreciază la CEC și se plămădește și se va realiza o circulară în domeniul dat pentru a stabili clar ce înseamnă transportare organizată, care sunt atribuțiile fiecărui organ în curmare și ce este acest fenomen, și ca să putem să oprim acest proces ilegal de aducere a alegătorilor pentru ziua votării pe motiv că acest fenomen a fost foarte larg mediatizat și dur contestat de către întreaga societate.”

Europa Liberă: Autoritățile tiraspolene anunțaseră că prelungesc carantina până la 1 decembrie, după care au spus că au luat decizia ca totuși în ziua alegerilor prezidențiale în Republica Moldova cetățenii cu drept de vot din stânga Nistrului să poată veni să-și exercite acest drept în baza unei solicitări făcute de cine?

Dorin Cimil: „Noi primim o dată la două săptămâni informația din partea organelor responsabile pentru organizarea alegerilor și mă refer la Biroul pentru Reintegrare în care ne informează despre acțiunile pe care le întreprinde acest organ în vederea organizării alegerilor în zona transnistreană. Evident că este legată și de activitatea Comisiei Unificate de Control, care deține comunicarea cu autoritățile transnistrene, Federația Rusă, Ucraina și OSCE – zona respectivă și suntem informați despre modul în care urmează să fie executată hotărârea CEC referitoare la deschiderea secțiilor de votare pentru cetățenii care se află în zona transnistreană. Și urmare a acestei hotărâri am fost informați despre disponibilitatea autorităților transnistrene de a permite traversarea râului Nistru pentru ziua alegerilor, deci doar atât, mai multă informație o să primim de la Ministerul de Interne, care la fel își are reprezentantul său în Comisia Unificată de Control și cunoaște informația relevantă despre contactele autorităților din Republica Moldova cu autoritățile transnistrene și despre acele riscuri care pot fi în ziua alegerilor.”

Europa Liberă: Din experiența Dvs. cunoașteți vreun caz când un concurent electoral a fost pedepsit pentru că împărțea pomeni electorale?

Dorin Cimil: „Experiența mea este foarte mică în zona respectivă, dar și acest aspect este foarte important și va fi taxat dur de către CEC.”

Europa Liberă: Iarăși din discuțiile pe care le am eu cu alegătorii aflu că la poarta lor bat mulți politicieni sau reprezentanții lor ca să le ducă aceste pomeni electorale, mulți oameni spun că renunță și chiar le spun pe șleau că nu au nevoie de pomană, sau alții spun că acceptă pomana, dar o să voteze pentru cine cred ei că merită votul lor, dar iarăși, tare mulți se întreabă de ce legea nu-i pedepsește.

Dorin Cimil: „Pentru noi este important ca fiecare asemenea acțiune să fie cât de posibil documentată și stabilită și să fie sesizați la timp despre aceste încălcări, pentru că se vorbește în spațiul public, dar nu se prezintă anumite probe și anumite situații clare urmare a căror urmează să reacționăm.”

Europa Liberă: Transparență în cheltuirea banilor de către concurenții electorali există suficientă?

Dorin Cimil: „Chiar mâine vom pune pe ordinea de zi examinarea rapoartelor oficiale pentru concurenții electorali la data de 1 octombrie și vom veni și cu clarificări asupra listei donatorilor care au făcut anumite donații către unul sau altul dintre concurenții electorali și să ne clarificăm despre legalitatea actelor de finanțare din partea persoanelor cu statut de persoane fizice sau a persoanelor juridice.”

Europa Liberă: Lista doritorilor de a ajunge în fruntea Republicii Moldova, la cârma țării se micșorează, șase candidați sunt deja cu acte în regulă, doi mai sunt în așteptarea deciziei Comisiei Electorale Centrale. Când luați decizia?

Dorin Cimil: „Pentru astăzi, la ora 18, este preconizată ședința CEC-ului extraordinară de examinare a demersurilor a doi candidați pentru concurenți electorali, mă refer la demersul dlui Octavian Țîcu și demersul dlui Dorin Chirtoacă.”

Europa Liberă: Nu cunoașteți care va fi soarta?

Dorin Cimil: „Nu sunt raportor al acestor proiecte de hotărâri, eu cunosc doar atât cât urmează să cunosc în calitate de președinte al CEC-ului, dar nu vreau să anticipez evenimentele.”

Europa Liberă: Totuși, este adevărat, așa cum se plâng concurenții, că uneori și reprezentanții CEC nu studiază suficient de argumentat semnătura cum a fost depusă sau o literă se greșește, sau că în numărul din buletinul de identitate ceva nu corespunde?

Dorin Cimil: „Noi nu reacționăm. Noi, CEC, nu reacționăm la toate comunicatele, la toate ieșirile în presă ale candidaților în concurenți electorali din anumite considerente, pe motiv că reacția noastră poate fi materializată doar prin o hotărâre și în hotărâre argumentăm pașii și acele proceduri pe care le respectăm și le realizăm, și fiecare hotărâre pentru fiecare candidat în parte este motivată și se arată ce a făcut CEC-ul, ce a verificat, cum a verificat, iar anticipat pentru fiecare candidat la postura de concurent electoral i se transmite fișa care descrie numărul de persoane care au fost validate sau care au fost invalidate și urmare a examinării acestei fișe deja fiecare din ei își creează o impresie preliminară despre o potențială admitere sau neadmitere în cursa electorală, dar de facto și de jure procedura de examinare pentru admiterea lor și pentru oferirea statutului de concurent electoral pentru cursa prezidențială va fi astăzi, 5 octombrie, ora 18, și nu momentul în care găsim în spațiul public că au fost invalidați, nu au fost admiși. Din punct de vedere juridic nu este corect, de aceea CEC-ul nu vine cu anumite reacții, dar vine cu hotărâri argumentate.”

Europa Liberă: Este politizat sau nu CEC-ul?

Dorin Cimil: „Dacă vedem argumentarea în spațiul public, atunci se creează impresia că este foarte politizat, dar din punct de vedere al fiecărui din membrii CEC, când discuți sau întrebi despre o eventuală apartenență la un partid politic, fiecare menționează independența și imparțialitatea sa vizavi de unul sau alt partid politic.”

Europa Liberă: În ce condiții se consideră validat scrutinul electoral?

Dorin Cimil: „Validarea scrutinului electoral pentru alegerile prezidențiale se face de către Curtea Constituțională, actele respective se prezintă Curții Constituționale, urmare a petrecerii tuturor procedurilor și a examinării contestațiilor și hotărârilor de judecată care vor fi eventuale, și Curtea va cântări impactul fiecărei încălcări asupra scorului final.”

Europa Liberă: Indiferent câți alegători sunt prezenți la vot, scrutinul se consideră valabil?

Dorin Cimil: „Evident că da, nu avem un prag respectiv.”

Europa Liberă: Și două tururi de scrutin în caz că în primul nu acumulează unul din candidați 50+1 voturi?

Dorin Cimil: „Deocamdată ne pregătim de primul tur, chiar și financiar, și achizițiile le-am făcut pentru primul tur, fiindcă așa cere legea. În situația în care se va merge la turul doi, evident că se vor organiza procedurile de tipărire a listelor, de procurări suplimentare pentru turul doi pe motiv că așa sunt rigorile legale.”

Europa Liberă: În spațiul public unii actori politici au acreditat ideea că aceste alegeri sunt neconstituționale, pentru că norma legală nu a fost armonizată, ținând cont de acele adrese venite din partea Curții Constituționale către forul legislativ.

Dorin Cimil: „Nerezolvarea legală a acestor adrese poate impacta hotărârea Curții Constituționale privind validarea alegerilor pe motiv că știm că în 13 februarie 2016 au fost elaborate șase adrese ale Curții Constituționale către parlament privind rezolvarea unor probleme clare...”

Europa Liberă: Inclusiv modificarea Codului electoral care nu s-a întâmplat nici până astăzi?

Dorin Cimil: „Inclusiv modificarea Codului electoral care nu s-a întâmplat nici până astăzi și s-a străduit ca vina în acest sens să fie plasată pe umerii CEC-ului, dar nu este așa. În realitate au fost rezolvate două adrese, mă refer la adresa referitoare la dreptul de vot cu pașapoartele chiar și expirate, precum și admiterea finanțării din exteriorul țării, finanțarea din câștigurile acumulate din exterior, în rest, adresele care la fel sunt importante pentru scrutinul electoral nu au fost rezolvate, a fost o încercare clară de a fi rezolvate prin modificarea Codului electoral și actelor aferente Codului, cum ar fi Codul contravențional, Codul penal sau Legea audiovizualului, însă știm cu toții cum a fost dezlegată situația respectivă.”

Europa Liberă: Unii experți admit că, în anumite împrejurări, Curtea Constituțională ar putea să declare neconstituțional scrutinul, dacă nu sunt respectate toate aspectele constituționale.

Dorin Cimil: „Experții pot admite orice, este nevoie de a aduce probe și de a aduce anumite argumente în fața Curții Constituționale pentru a solicita recunoașterea lor valabilă sau, dimpotrivă, nerecunoașterea lor valabilă. Eu nu pot să mă pun în locul Curții Constituționale pentru a da o asemenea apreciere.”

Mai mult
XS
SM
MD
LG