Componența legislativului, care urmează să fie ales în scrutinul din 24 februarie, va avea mai puține femei decât sperau - sincer sau de ochii lumii, nu avem cum să știm – autorii legii care încurajează formațiunile politice să imprime mai multă feminitate actului legislativ.
Deși sunt reprezentate în proporție de 40 la sută pe listele partidelor politice, așa cum o cere legea, cele mai multe femei sunt trecute în ariergardă, prin urmare au puține șanse să acceadă în Parlament. O slabă reprezentare pe listele partidelor politice o au tinerii și reprezentanții minorităților etnice. Am citat din concluziile unei monitorizări a listelor electorale din perspectiva incluziunii, efectuată de mai multe organizații neguvernamentale ce fac parte din Coaliția civică pentru alegeri libere și democratice.
Experta de gen Alina Andronache, de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, susține că în pofida reformelor bune din ultimii doi ani în ce privește egalitatea de șanse, partidele ar promova femeile, doar pentru că sunt constrânse de lege: „Toate partidele politice au respectat prevederile articolului 46, alineat 3, din Codul Alectoral. Asta înseamnă că avem în toate listele partidelor politice 40 la sută femei. Dar asta nu înseamnă că și în Parlament vom avea tot atâtea femei. Dacă în anul 2014 pe listele de candidați aveam 35,4 la sută femei, acum avem 41,5 %.
În prima decilă sunt doar 18 la sută din femei...
S-a ridicat acest nivel, datorită cotei, spunem noi, dar trebuie să constatăm un alt fapt: dacă ne uităm unde sunt plasate femeile, vom vedea că în prima decilă sunt doar 18 la sută din femei. Asta este media totală a candiaților”.
Șansele femeilor de a accede în Parlament scad drastic în circumscripțiile uninominale, unde ponderea lor este de două ori mai mică decât pe listele electorale pe circumscripția națională.
Iată ce spune Alina Andronache: „În pofida tuturor eforturilor făcute de a promova femeile în politică, de a asigura șanse egale pentru femei și bărbați în Parlament, încă batem de fapt pasul pe loc. Și această stagnare demonstrează că sitemul electoral mixt scade din șansele femeilor, descurajează și dezavantajează femeile de a accede în Parlament.”
Reformele în domeniul electoral din ultimii ani au vizat și încurajarea partidelor de a include mai mulți candidați tineri pe listele electorale, în acest sens find oferite mai multe stimulente pentru partidele politice. Cu toate acestea, tinerii, care reprezintă o forță majoră din electorat, la fel ca și femeile, sunt slab reprezentați pe listele concurenților electorali, respectiv, cu puține șanse de a accede în forul legislativ, constată Ana Îndoitu, președinta Consiliului Național al Tineretului:
„Chiar dacă în totalul electoratului tinerii reprezintă 30%, în listele partidelor pe circumscripția națională tinerii constituie o proporție de aproximativ 20 de procente din totalul candidaților. În listele electorale se găsesc mai mult tineri din mediul urban, decât cei din mediul rural. Dincolo de forța pe care o avem, noi nu suntem reprezentați de fapt în aceeași măsură corelată cu forța votului”.
În premieră, anul acesta, listele electorale au fost monitorizate și din perspectiva șanselor de a accede în Parlament a persoanelor de etnie romă. Aceasta, pentru că Republica Moldova a recunoscut de la tribuna forurilor internaționale vulnerabilitatea sporită și gradul de sub-reprezentare a persoanelor de etnie romă în funcții publice și, respectiv, în politică.
Chiar dacă în Republica Moldova sunt 44 de localități cu populație compactă de etnie romă, doar trei persoane de această etnie ș-au manifestat interesul pentru un mandat în viitorul legislativ.
Ion Duminică de la Uniunea Țărnă Rom spune că romii preferă să nu afișeze etnia din cauza prejudecăților din societate: „Noi am avut doar un deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în anul 1951, de etnie romă. Acesta a fost compozitorul Ștefan Neaga. De atunci noi nu am avut nici un reprezentant în legislativ. Dintre cei trei candidați înregistrați în listele electorale în campania din 2019, doar unul și-a declarat identitatea etnică. Puțini dintre romi își declară apartenența etnică, deoarece în societatea predomină stereotipurile, prejudecățile în raport cu romii”.
Întrucât partidele pot opera modificări în listele electorale încă cel puțin o săptămână, reprezentanții societății civile au făcut apel către concurenții electorali să asigure egalitate reală de șanse între femei și bărbați și să plaseze femeile candidate pe locuri eligibile, adică cu șanse reale de a accede în Parlament.
Iată ce spune Andrei Brighidin, expert în cadrul Fundației Est-Europene și membru al Consiliul Egalității:
„Mesajul nostru către concurenți electorali este să asigure prezența femeilor pe locuri eligibile, pe locuri care pot fi câștigate, mai au suficient timp la dispoziție. Or, până cel târziu cu 14 zile înainte de alegeri concurenții electorali au timp să-și ajusteze listele electorale, ca să fie mai sensibile la dimensiunea egalității de gen. După alegeri se recomandă legislatorilor să adopte măsuri suplimentare pentru ca această cotă de gen să includă prevederi de plasament atât pe listele din circumscripția națională, cât și să oblige concurenții electorali să înainteze suficiente femei în circumscripțiile uninominale”.
Înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova atât în Circumscripția Națională, cât și în circumscripțiile electorale uninominale s-a încheiat la 31 ianuarie. În total, 954 de candidați vor lupta pentru un fotoliu de deputat din cele 101 în Parlamentul R. Moldova. 14 partide și un bloc electoral s-au antrenat în cursa pentru parlament, cu un total de 628 de candidați. Alți 321 de candidați s-au înscris în circumscripțiile uninominale, 57 dintre care se declară independenți.
