Linkuri accesibilitate

Igor Boțan: „Din 45 de țări din Europa, 39 promovează și au sisteme proporționale”


Imagine generic

Comisia Electorală Centrală a înregistrat 321 de concurenți electorali în cele 51 de circumscripții uninominale pentru scrutinul parlamentar din februarie, dintre care 57 sunt independenți și 264 reprezintă o formațiune politică. Totodată, CEC a respins 37 de cereri de participare la alegeri în circumscripții uninominale. Bilanțul CEC este analizat de activistul civic Igor Botan, director executiv la Asociația pentru Democrație Participativa ADEPT, în dialog cu Vasile Botnaru: ​

Igor Boțan: „Din 45 de țări din Europa, 39 promovează și au sisteme proporționale”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:18:02 0:00
Link direct

Europa Liberă: Comisia Electorală Centrală a anunțat numărul de pretendenți, care vor să devină deputați. Sunt mulți, puțini? Vă așteptați la un asemenea aflux? Pare impresionantă această competiție.

Igor Boțan: „Sunt mulți! Eu cred că sunt mai mulți decât ne-am așteptat – 321 de candidați în 51 de circumscripții uninominale, sunt cam mulți. Așteptările mele erau că, în medie, vom avea câte patru candidați într-o circumscripție uninominală, iată că avem 7-8, undeva avem și peste 10. Sunt mulți și dispersia votului va fi destul de mare.”

Europa Liberă: Mai există șansa ca unii să spună că se retrag în favoarea altcuiva?

Igor Boțan: „Întotdeauna există această șansă.”

Europa Liberă: Până când legile permit să se facă asta?

Igor Boțan: „Legile permit cu două săptămâni înainte de ziua alegerilor să se retragă din cursa electorală și acest lucru se poate întâmpla pornind de la interesele care există și pornind de la calculele privind dispersia votului în circumscripțiile uninominale.”

Europa Liberă: De mai demult se bănuiește că unii candidați ar fi în misiune specială, li s-a zis nu tocmai politicos că ar fi spoileri. Dvs. vedeți pe aceste liste zișii spoileri?

Igor Boțan: „Dacă e vorba de circumscripțiile uninominale, nu putem să-i etichetăm pe oameni așa, pentru că fiecare va spune că este dreptul lui constituțional de a alege și de a fi ales. Despre spoileri putem vorbi pe lista națională, și acest lucru s-a încetățenit în Republica Moldova, pentru că la alegerile din 2014 am avut un spoiler adevărat, care se numea Partidul Comunist Reformator din Moldova, care avea același acronim, practic, același simbol și care a furat pe bune, putem spune acest lucru, de la Partidul Comuniștilor a furat tocmai 5%. Înainte de alegeri nu a fost scos din competiție, deși a existat demersul Partidul Comuniștilor de a-i scoate, iar după alegeri, după ce și-au făcut treaba, au fost eliminați din lista de partide.”

Igor Boțan în dialog cu Vasile Botnaru
Igor Boțan în dialog cu Vasile Botnaru

Europa Liberă: Dar sunt mai multe procedee, care se vede de la o poștă că sunt găinării politittehnologice. Cum să le stăvilești? Înainte vreme se vorbea că formațiunile care nu acumulează un anumit număr de voturi să nu mai fie în general înscrise în cursă, astea care sunt leșinate timp de patru ani și se trezesc ca din hibernare în ajunul alegerilor, formal, astea pot fi lăsate în fața ușii?

Igor Boțan: „Totul depinde de abordarea de principiu. În Republica Moldova, partidele politice, dacă se înregistrează, chiar dacă pierd membrii, chiar dacă nu participă zeci de ani la alegeri, pot reveni și participa la alegeri. Abordarea pe care o propuneți Dvs...”

Europa Liberă: Nu eu, se discuta în Parlament...

Igor Boțan: „Se discuta în Parlament, dar ea este o practică folosită în lume. De exemplu, în Mexic partidele care nu participă la un ciclu electoral sau partidele care acumulează un număr insuficient de voturi, eu știu, acolo 1% sau 2%, sunt eliminate din registru. Deci este vorba despre o abordare de principiu. În Republica Moldova această abordare de principiu nu există, dimpotrivă, instituții cum sunt partidele politice odată înregistrate pot să-și permită să se relaxeze o perioadă și ulterior să revină. Și avem exemple care arată că această metodă nu este atât de rea.

De exemplu, Partidul Liberal nu a participat la alegerile din 2005, iar după alegerile din 2005 și-a convocat congresul, a schimbat denumirea partidului, l-au găsit pe Dorin Chirtoacă, un tânăr care pe atunci era un politician promițător și iată că a spart târgul și pe o perioadă destul de importantă, din 2009 până în 2018, a fost partid parlamentar.”

Europa Liberă: Să revenim la uninominaliști. Dvs. spuneți că e dreptul lor să se înscrie în cursă, să-și evalueze potențialul, eventual să-și supraaprecieze potențialul. Ați analizat Dvs. cum stau lucrurile? De exemplu, câți juriști avem, câte femei, dacă de bună seamă partidele se țin de promisiunea de a promova femeile nu doar pe liste și, mai ales, nu în ariergarda acestor liste?

Igor Boțan: „Părerea mea este că Parlamentul atunci când a făcut modificări la Codul electoral în 2017, a eludat cu bună știință prevederile art. 7 din Legea privind șansele egale pentru bărbați și femei. Acea lege, care a fost modificată în 2016, prevedea că femeile și bărbații trebuie să aibă șanse egale și cota era de 40%.

Ordinea care asigură șanse egale este trecută cu vederea...

Ei, în Codul electoral s-a luat această cotă, dar despre șansele egale s-a uitat, de aceea, partidele, într-adevăr, inserează în listele de candidați 40% de femei, cel puțin, dar iată ordinea care asigură șanse egale este trecută cu vederea. Deci avem așa o eludare elegantă a prevederilor unei legi care a fost adoptată cu bună știință în 2016 pentru a face ca șansele femeilor în țara noastră în sfârșit să fie la egal cu cele ale bărbaților.”

Europa Liberă: Un politician misogin, când i-am făcut această observație, a zis că „popa botează, dar zile nu dă”.

Igor Boțan: „Este o abordare absolut greșită. Legea din 2016 a fost adoptată având în vedere că avem un sistem electoral proporțional absolut, cum l-am avut în cele opt cicluri parlamentare din Republica Moldova, când s-a făcut...”

Europa Liberă: Deci, iar un exemplu de fățărnicie: una spunem și alta facem?

Igor Boțan: „Este aici și trebuie să fim de acord, pentru că, eludând prevederile Legii din 2016 a șanselor egale a bărbaților și femeilor, chipurile, femeilor li s-a făcut un fel de favoare – să colecteze mai puține semnături și, eventual, partidele care promovează femeile să aibă un bonus financiar, de parcă partidele intră în lupta politică pentru bonusuri financiare...”

Igor Boțan
Igor Boțan

Europa Liberă: Da, la cât cheltuiesc... Dar acum, uitându-vă la lista de candidați, seamănă măcar câtuși de puțin că femeile sunt în competiție egală cu bărbații?

Igor Boțan: „Nu! Nici pe departe. Doamnele sunt mai puține și la partidele mari sunt subreprezentate din punctul de vedere al șanselor; din punctul de vedere al cotei, da, doamnele sunt spre sfârșitul listei, iar dacă estimăm șansele partidelor, pornind de la sondajele de opinie și de la comportamentul electoral pe care îl cunoaștem în Republica Moldova, sigur că doamnele vor fi subreprezentate în viitorul organ legislativ.”

Europa Liberă: Dacă vă uitați la meserii, la educație, la studii?

Igor Boțan: „Dacă ne uităm la statistică, pe primul loc sunt juriștii, economiștii și profesorii; sunt ingineri, dar sunt puțini medici.”

Europa Liberă: Pe unul îl cunoaștem foarte ambițios, care, deși s-a pus la îndoială dreptul dânsului să intre în competiție, a insistat să fie înscris, chiar este pe un billboard, pledează pentru 61 în loc de 101.

Igor Boțan: „A fost un caz însoțit de un scandal public privind modul în care s-au colectat semnăturile, cum a funcționat grupul de inițiativă, dar, mă rog, probabil pentru ca în societate să existe interes pentru campania electorală și astfel de cazuri probabil atrag atenția opiniei publice și astfel oamenii se interesează mai mult, pentru că avem tot mai multe dovezi că oamenii nu înțeleg ce înseamnă acest sistem electoral mixt. După opt campanii cu un sistem proporțional în care lucrurile deja erau însușite, erau clare, iată că acum intervine acest sistem mixt pe care oamenii nu prea îl înțeleg, deși liderul Partidului Democrat, ne amintim pe 6 martie 2017 atunci când și-a lansat inițiativa, ne asigura că 80% de moldoveni vor schimbarea sistemului electoral.”

Europa Liberă: La ce mai e nevoie atunci de referendum? Totuși, după atâtea parlamente alese în mod democratic de cetățenii Republicii Moldova, Dvs. la ce concluzie ați ajuns? Ce fel de parlamentari sunt mai eficienți sub aspect de educație, sub aspect de apartenență partinică? Dacă le-ați povesti unor alegători portretul-robot, profilul unui deputat: cine este un deputat eficient care de bună seamă stă de strajă intereselor Republicii Moldova, în primul rând, și-apoi ale unui cetățean separat?

Igor Boțan: „Un deputat eficient este un deputat politician de vocație, care a trecut treptele în cadrul unei formațiuni politice, pentru că aceste formațiuni politice au rolul, mai cu seamă că sunt întreținute din bugetul de stat, să devină forjerii pentru noua clasă politică. Nu sistemul electoral formează un politician bun, dar structurile de partid, de aceea cred că și de această dată vom fi cumva decepționați până când, într-adevăr, partidele politice nu devin adevărate mașinării de formare, de constituire, de forjare a noilor politicieni și pentru asta au tot instrumentarul.

Nu sistemul electoral formează un politician bun, dar structurile de partid...

Au memorie instituțională, îmbrățișează un set de valori pe care noi îl înțelegem, nu ca în cazul unor partide care pretind că fac fapte bune pentru Moldova, dar ne spun că de fapt, potrivit statutului, sunt partide de centru-stânga, dar circumstanțele le presează ca să promoveze politici de dreapta...”

Europa Liberă: Adică, nu au doctrină. Ceea ce Alexandru Tănase, fostul ministru al Justiției, spunea în interviul pentru Europa Liberă că regretă lipsa unor partide doctrinare și de aici rezultă și șovăielile formațiunii în ansamblu, și ale unor membri care, vezi, Doamne, nu se simt bine într-o formațiune și își găsesc adevărata vocație pe aripile conexe sau diametral opuse?

Igor Boțan: „Sigur, dl Tănase are dreptate și cunoaște aceste subiecte foarte bine, numai că noi nu trebuie să uităm că Republica Moldova odată conectată la spațiul european prin Acordul de Asociere, odată ce țara noastră are și această posibilitate ca partidele politice să devină un fel de formațiuni afiliate marilor familii europene și acest lucru se întâmplă, trebuie ca acest gen de cooperare între partidele moldovenești cu aceste familii să fie încurajat, dar nu dimpotrivă să fie subminat, cum a fost în cazul Open Dialog, Kozlowska și tot felul de mașinării.”

Europa Liberă: Iată a venit și o reacție.

Igor Boțan: „Da, iată a venit și o reacție. Deci, dimpotrivă, autoritățile ar trebui să încurajeze conectarea partidelor politice moldovenești la marile familii, pentru ca de acolo să învățăm lucrurile care ne depășesc și, într-adevăr, ne depășesc.”

Europa Liberă: Deci, pledați pentru politicieni profesioniști?

Igor Boțan: „Exact! Altminteri nu are sens finanțarea partidelor de la bugetul de stat. Cu ce ocazie din bugetul de stat trebuie să se rupă aproximativ 0,2%, bine, în cazul nostru e limita de sus, dar se rupe o zecime de procent din bugetul de stat pentru finanțarea partidelor, iar noi vedem că în această campanie electorală trei partide care au finanțare de la stat nu participă la alegeri, ceea ce este un lucru...”

Europa Liberă: Dacă stau să-mi amintesc, ați pomenit inițiativa asta cu alegeri mixte. Atunci când se pleda pentru introducerea sistemului uninominal, autorul spunea sus și tare, într-o zi de marți, că, vezi, Doamne, partidele s-au compromis într-un hal încât nu mai e de răbdat și trebuie să alegem reprezentanți ai poporului din circumscripții uninominale. Nu-i mai ușor oare să ridici formațiunile la nivelul unor exigențe eventual europene, decât să-i tot dădăcești deputații din uninominale, care vor fi ajungând cândva la cota de responsabilitate? Zic, pățim ca în bancul vulgar, dar cunoscut când bărbatul o întreabă pe nevastă: „Ce facem cu copiii ăștia murdari și prăpădiți, îi spălăm sau facem alții?”

Igor Boțan: „Dacă partidele sunt mașinării, forjerii de cadre, partidele trebuie să aibă mână liberă, mai cu seamă că sunt finanțate de la buget, să decidă de câți juriști, de câți economiști, de câți specialiști în domeniul educației sau sănătății au nevoie ca să-i promoveze în Parlament. Acest lucru a fost încetățenit în Republica Moldova în 1993, când a fost adoptată prima lege cu privire la partide. Din păcate, noi facem un pas înapoi și acest lucru este regretabil și am menționat nu o dată că din 45 de țări din Europa, 39 promovează și au sisteme proporționale tocmai pentru a oferi partidelor posibilitatea să-și pregătească cadrele.

Noi facem un pas înapoi și acest lucru este regretabil...

Și în Republica Moldova avem experiența Partidului Comuniștilor, care a guverna țara în mod absolut timp de două legislaturi parlamentare, opt ani de zile, și imediat după alegeri deputații aleși pe listă de partid erau redistribuiți pentru fiecare regiune, astfel încât să existe o relație foarte strânsă între Parlament, între majoritatea parlamentară care adoptă legi ș.a.m.d. cu regiunea respectivă. Și cunoaștem că Partidul Comuniștilor la acea perioadă a avut strategii, cum a fost Satul moldovenesc, eradicarea sărăciei, o mulțime de lucruri, care, trebuie să recunoaștem acum că eram mai reticenți pe când erau la guvernare, că au arătat un model cum poate fi conectat deputatul din Parlament la regiuni, lucru pe care Partidul Democrat ni-l prezintă altfel. Să fie din regiune, să fie legat de regiune, deși regiunile nu au fost constituite, avem majoritatea circumscripțiilor care îmbină localități din câte trei raioane, deci e rupt firul administrativ de cel reprezentativ și toate aceste lucruri sigur că s-au făcut în grabă...”

Europa Liberă: Mai lipsește terminologia sovietică cu porunca dată deputatului.

Igor Boțan: „Păi, tocmai asta se promovează prin referendum, prin mandatul imperativ și acum, dacă am lua programul de guvernare sau programul electoral al Partidului Democrat din 2014 și am face o analiză a promisiunilor, am vedea că lozinca ar trebui să fie: „Vorbe, nu fapte”.”

Europa Liberă: Dl Boțan, să mă picurați cu ceară, dar eu n-o să înțeleg niciodată cum la modul practic se va putea dovedi că un deputat într-o circumscripție uninominală nu și-a onorat promisiunile. Și atunci, inițierea unui referendum de retragere a deputatului va fi o chestiune arbitrară și ca o măciucă.

Igor Boțan
Igor Boțan

Igor Boțan: „Parlamentul are definiția sa. Parlamentul este organul reprezentativ al poporului Republicii Moldova. Însuși faptul că Parlamentul este organul reprezentativ ne spune că este imposibilă retragerea deputaților. Ceea ce ne spun cei din Partidul Democrat este: „Hai să întrebăm poporul, iar apoi mergem la Comisia de la Veneția și Comisia de la Veneția ne va spune dacă e bine sau nu”. De parcă nu știm care va fi răspunsul Comisiei de la Veneția care, de fapt, știe că i s-a mai cerut opinia, care ulterior a fost ignorată. Eu nu cred că de data asta opinia Comisiei de la Veneția va fi ignorată, va fi luată în considerare și ni se va spune: „Da, poporul crede într-un fel, dar iată nu putem face acest lucru, pentru că trebuie să modificăm Constituția, iar modificarea Constituției e o chestie atât de complicată, mai cu seamă că este puțin probabil ca vreun partid să aibă majoritate constituțională”.”

Europa Liberă: Dar măcar numărul îl vor reduce sau nu? Vor avea curajul acesta?

Igor Boțan: „Numărul de asemenea trebuie redus prin modificarea prevederilor Constituției...”

Europa Liberă: Deci, mai e mult până departe?

Igor Boțan: „Sigur că este o găselniță și nu o dată am vorbit despre această găselniță.

Eu nu cred că de data asta opinia Comisiei de la Veneția va fi ignorată...

Este găselnița pe care a folosit-o...”

Europa Liberă: Dvs. îi spuneți eufemistic, alții spun că-i o momeală...

Igor Boțan: „Da, pentru că, dacă vreau să fac referință la alegerile prezidențiale din România din noiembrie 2009, președintele Traian Băsescu cred că a câștigat alegerile la o distanță foarte mică de contracandidatul Mircea Geoană tocmai pentru că a promovat ideea prin referendum de trecere la un Parlament unicameral și reducerea drastică a numărului deputaților. Au trecut câți ani din 2009 până în prezent? Zece ani! Cineva în România își mai amintește de acel referendum și despre promisiunile președintelui Traian Băsescu? Probabil își amintesc și zâmbesc, spunând că este deja depășită această problemă. Vom avea și noi un referendum despre care ne vom aminti cu zâmbet de acum înainte.”

XS
SM
MD
LG