Scoaterea armatei este o măsura politică și nicidecum anti-epidemică; ea riscă să ridice mult numărul de infectați, inclusiv printre militari căci aceștia nu sunt protejați și nu au fost instruiți cum să opereze în condiții de epidemie, crede Dumitru Mînzărari, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării.
Europa Liberă: Dl Mînzărari, ce credeți Dvs. despre armata care a scos pe străzi soldați și vehicule militare, despre implicarea armatei în aceste condiții de stare excepțională?
Dumitru Mînzărari: „Este o practică răspândită în toată lumea că armata într-un stat, având resurse și rezerve logistice superioare, este chemată atunci când agențiile civile de resort nu pot face față unor provocări care afectează toată națiunea. Și nu e nimic excepțional în acest sens, însă din modul cum a fost prezentată armata nu este clar ce misiune concretă are armata în aceste condiții.”
Europa Liberă: Ne-a explicat ministrul Apărării. El a spus că efectivul urmează să ajute Ministerul Afacerilor Interne în realizarea măsurilor deja luate de autorități de a combate răspândirea acestui virus, inclusiv să patruleze în locuri publice, pentru ca să fie asigurată respectarea distanței sociale, acolo unde sunt zone de carantină să fie supravegheate, un lucru vital, în opinia lor, în prevenirea răspândirii acestei pandemii și în reducerea cazurilor de îmbolnăvire a cetățenilor de persoanele vulnerabile. Asta spune conducerea, șeful Armatei.
Dacă cetățenii refuză să îndeplinească ceea ce le spune băiatul acela cu mitraliera, ce va face el – îl va împușca pe cetățean?
Dumitru Mînzărari: „Poate s-a dorit să mimeze alte țări care au scos Armata anume în aceste scopuri, însă modul cum a fost desfășurată armata nu scoate la iveală capacitatea ei să îndeplinească această sarcină. Dacă ne uităm în alte state, de exemplu, în Statele Unite sau în Europa armata a fost dislocată, în primul rând, pedeștrii, militarii poartă măști și mănuși de protecție, fiindcă să nu desfășoare armata și să o îmbolnăvească și în locul opririi infecției să mai creeze un focar și mai mare de infecție în cadrul armatei. Pentru aceasta sunt necesare măsuri de protecție individuale, dar dat fiind faptul că ei sunt pedeștri în alte țări, ei pot să interacționeze cu populația, să explice oamenilor că nu trebuie de ieșit, să se adreseze în cazul unor probleme. Iată de ce detașamentele acestea militare sunt împreună cu polițiști care au sarcini de îndeplinire a dreptului public și din acest motiv eu nu-mi imaginez cum armata, atâtea mașini blindate, cu mitraliere de calibru mare instalate pe mașini cum pot să îndeplinească militarii această sarcină. În primul rând, ei nu pot circula peste tot locul cu aceste blindate; în al doilea rând, ei nu pot comunica normal cu cetățenii; în al treilea rând, dacă cetățenii refuză să îndeplinească ceea ce le spune băiatul acela cu mitraliera, ce va face el – îl va împușca pe cetățean?
În țările normale, militarii, fiind pedeștri, când cineva refuză să îndeplinească cerințele, ei, având și un polițist sau chemând poliția, sau dacă s-a modificat legislația temporar și cadrul legal le permite lor să efectueze constrângerea, cetățenii care nu se supun sunt reținuți, sunt pedepsiți administrativ etc. Cum faci forțarea acestei carantine pe care a declarat-o statul, cum îi asiguri eficiența? În modul în care a fost desfășurată armata, acest lucru este imposibil, ceea ce ne sugerează că nu acesta este scopul declarat, din cauză că nu poate fi efectiv îndeplinit. Scopul este mai mult de a încerca să liniștească cetățenii, să le arate că, uite, statul a făcut anumiți pași, însă încearcă să mențină ordinea. Dar este o măsură prost gândită, este contraindicată, fiindcă cu mitraliere pe străzi de obicei se iese când trebuie de confruntat o juntă militară, o rebeliune; militarii americani cu mitraliere și mașini blindate duc războaie de contra-insurgență. Și atunci s-a declarat că această metodă nu este bună, pentru că trebuie să interacționezi cu oamenii civili.”
Europa Liberă: Ceea ce am înțeles eu de la ministrul Apărării e că Armata este pregătită să intervină cu un număr total de 1.500 de militari și circa 160 de unități de tehnică de asigurare pentru patrulări în spațiile publice alături de polițiști și carabinieri. Eu am reținut că Armata vine în sprijinul Poliției. Atât.
Dumitru Mînzărari: „Întrebarea mea este: Cum? În caz dacă Poliția are nevoie de sprijin, cum Armata cu blindate și cu mitraliere va putea să ajute Poliția? Iată, să-mi explice exact, pas cu pas, dacă Poliția are nevoie să strângă un grup de populație, 5 oameni acolo nedorind să respecte carantina și sunt 2 carabinieri și nu reușesc. Ce fac acești militari?”
Europa Liberă: Dar în SUA ce fac în asemenea cazuri?
Dumitru Mînzărari: „Ostașii sunt pedeștri, în special când patrulează, ei patrulează pe jos și ei atunci aplică măsuri de constrângere, patrulând pe jos e mult mai comod. Dar, în primul rând, ei întotdeauna încearcă să convingă, la așa chestii practic nu se ajunge, fiindcă scopul militarilor este, de fapt, să acorde ajutor, inclusiv psihologic, cetățenilor; să-i convingă, să-i liniștească, să colecteze poate doleanțe, poate e nevoie de o urgență și la ei nu lucrează telefonul sau li s-au terminat produsele etc., deci umanitar, într-un fel. Și de aceea nu poate să trimită o mașină blindată cu mitraliera să îndeplinească niște funcții, trebuie să fie terestru. Și aici apare întrebarea, ca să îndeplinească acest lucru, trebuie să-i asiguri cu protecție, să-i instruiești cum să aibă grijă să nu se infecteze ș.a.m.d. Sunt un șir de măsuri logistice pe care bănuiesc că nu au reușit să le facă și atunci au decis să implice Armata, într-un fel, în mai puțin timp.”
Europa Liberă: Dvs. lăsați să se înțeleagă că ar fi acceptabil ca și măsură, iar ca și pregătire, ca și indicații, ca și funcții ridică semne de întrebare? Asta lăsați să se înțeleagă?
Nu sunt convins că la momentul actual ajutorul armatei este necesar
Dumitru Mînzărari: „Am două obiecții: în primul rând, nu sunt convins că la momentul actual ajutorul armatei este necesar, pentru că statul are suficiente resurse în cadrul Ministerului de Interne și alte agenții civile să se descurce de unii singuri. Noi suntem țara cu una din cele mai mari densități de polițiști pe cap de locuitor din lume. Avem peste 15 mii de carabinieri și polițiști, adică organe de ordine publică. Ei ar face față deocamdată, că nu avem nesupunere totală în țară sau nu avem o rebeliune. La momentul de față nu cred și nu sunt convins că armata trebuie să patruleze străzile, în al doilea rând, Armata ar putea ajuta în cazul dat, dar prin altfel de patrulare. S-ar putea implica medicii militari, s-ar putea încerca de obținut pe linia cooperării militare resurse, ar putea organiza asigurare logistică, transportare, ar putea asista autoritățile civile să monitorizeze și să colecteze date despre nivelul de infectare, inclusiv autoritățile locale. Deci, un șir de măsuri unde armata ar fi mult mai eficientă ca resursă a statului și ar da un rezultat mult mai mare în ajutorul statului de a contracara efectele epidemiei, decât pur și simplu să-i scoți în stradă. Într-un fel, iarăși, dacă ne gândim la optimizarea resurselor publice, este o folosire suboptimală a acestor resurse. Sunt măsuri, unele dintre care le-am indicat, sunt mult mai eficiente.”
