Ca și alte națiuni central-europene, cehii marchează în aceste zile centenarul dezmembrării Imperiului Austro-ungar, pe ruinele căruia s-au născut noi țări independente, ca Cehoslovacia, sau s-au extins teritorial altele – de pildă, România. Potrivit unor sondaje de opinie, cel puțin în Cehia aniversarea nu are doar accente naționaliste, semnalându-se și o anumită nostalgie după vechea monarhie multiculturală.
Cotidianul „Hospodarské Noviny”, care apare la Praga, a informat în ediția sa de miercuri, 24 octombrie, că potrivit unei consultări proprii, cam 30% din cehi ar accepta refacerea monarhiei habsburgice, cu condiția ca ea să fie o monarhie de tip britanic, adică democratică, și toate popoarele să aibă drepturi egale.
„Hospodarské Noviny” precizează că nu este vorba de un sondaj științific, ci de o „sondă socială”, dar amintește că la sfârșitul săptămânii trecute un sondaj în lege, făcut de agenția Median, a arătat că 20% din cehi consideră dezmembrarea Imperiului austro-ungar drept o greșeală.
Potrivit ziarului ceh, mulți dintre respondenții „sondei” sale sociale au spus că dacă monarhia austro-ungară ar fi supraviețuit, ar fi fost în stare după primul război mondial să stopeze ascensiunea Germaniei și mai târziu pătrunderea comunismului în Europa centrală.
Alți respondenți au notat că în vreme ce monarhia habsburgică a trăit 500 de ani, statul cehoslovac sărbătorit în aceste zile a durat numai douăzeci de ani – fiind hăcuit mai întâi de Germania hitleristă și transformat mai târziu de către sovietici în satelit ascultător al Moscovei. Iar alții notează că în aceste zile se sărbătorește un stat care nu mai există, căci s-a împărțit în 1993 între Cehia și Slovacia, după ce regiunea „transcarpatică” fusese alipită după război Ucrainei sovietice.
Mult mai răspândite în presa de la Praga sunt articolele laudative la adresa scurtei perioade, dintre cele două războaie mondiale, în care Cehoslovacia președintelui Tomas Garrigue Masaryk a fost o țară independentă, prosperă și democratică.
„Dacă nu ne-ar fi înrobit Moscova, eram acum la nivelul Franței sau Finlandei”, sună titlul unui articol tipic pentru această abordare.
Înaintea marii sărbători a centenarului, televiziunea publică cehă prezinte filme documentare și artistice cu teme din perioada „primei republici”, cum i se spune Cehoslovaciei interbelice, iar peste câteva zile se va redeschide cu fast, în centrul Pragăi, clădirea renovată a Muzeului Național, un simbol al statalității cehoslovace.
Duminică, 28 octombrie, președintele țării, Milos Zeman, va acorda distincții și medalii unor personalități din domeniul politicii, economiei, artelor și sportului. Multe figuri, mai ales din lumea culturii, au anunțat însă că nu vor participa la ceremonie, în semn de protest față de derapajele președintelui Zeman, un fost premier social-democrat criticat în prezent de mulți pentru pozițiile sale pro-rusești și pro-chineze, pentru expresiile vulgare, glorificarea consumului de alcool și fumatului, dar mai ales pentru alunecarea spre poziții de extremă-dreapta, anti-rome și xenofobe.
