Cum era de așteptat, noutățile privind criza politică din Republica Moldova trec în presa de la București deocamdată la nivel de știri. Potrivit G4Media, Igor Dodon susține în continuare că va încerca totul pentru a împiedica alegerile anticipate, considerate „periculoase”. Grija sa cea mare este pandemia. Cititorii sunt la curent și cu anunțul făcut de Maia Sandu la finalul consultărilor cu partidele parlamentare că a notificat în mod oficial Curtea Constituțională că sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea Parlamentului.
Rușii vor să profite la maxim de toată discordia pe care aceste alegeri o generează
Magda Grădinaru de la spotmedia publică un amplu interviu în exclusivitate cu istoricul britanic Mark Galeotti, autorul unor cărți despre Vladimir Putin recent traduse în românește. Istoricul susține că Occidentul e înclinat să-i atribuie „prea multă putere lui Putin” și nu se apleacă cu suficientă atenție (citește : analiză prealabilă) asupra Rusiei, că adesea acționează stereotip (prin sancțiuni) și uneori chiar inconsecvent (subiecte precum Navalnîi ocupă intermitent atenția occidentalilor). Rusia e un stat mai aparte, spune Galeotti: „Nu e vorba de un stat unde crima organizată e la putere, ci un stat care a definit limitele acceptabile ale gangsterismului”. Dacă e vorba de ingerințele dovedite ale Rusiei în alegerile din mai multe state, s-ar fi dovedit în schimb că influența lor a fost marginală. Rusia a înțeles însă cât de dezordonată este politica în Occident, „cu multe diviziuni, plină de dispute de tot felul și atunci, decât să încerce să influențeze direct rezultatul, rușii vor să profite la maxim de toată discordia pe care aceste alegeri o generează și să o lărgească”. Magda Grădinaru conduce astfel discuția încât să fie clar că nu e de așteptat nimic liniștitor dinspre Moscova. Premonițiile istoricului britanic : după Putin „Următoarea generație va fi de cleptocrați pragmatici, interesați de cum să se poată îmbogăți acasă și cum să transfere averea în afara țării. Vor dori să aibă relații mai bune cu Vestul, pentru a putea să-și cumpere casele alea imense din Londra și să-și trimită copiii la universități americane. Vor dori, probabil, să îmbunătățească aceste relații, dar tot cleptocrați vor fi. Poate abia cei care vor veni după ei vor fi cu adevărat democrați”. Ceea ce poate agrava lucrurile este că Rusia devine mai puțin importantă pentru Europa decât Europa pentru ruși, care se consideră trădați de europeni. După căderea cortinei de fier, Europa occidentală s-a ocupat mai cu seamă de țările din centrul și estul continentului.
Oamenii au ajuns la capătul puterilor, mulți au rămas fără slujbe și surse de venit
Comentarii azi la manifestațiile din capitală și din alte orașe împotriva restricțiilor generate de pandemie. Dan Tăpălagă recunoaște pe G4Media că „Oamenii au ajuns la capătul puterilor, mulți au rămas fără slujbe și surse de venit. Numai că protestele din ultimele două zile nu i-au scos în stradă doar pe marii perdanți ai pandemiei(…)Am văzut din păcate, scrie Tăpălagă, multă mizerie, la propriu, o revărsare de violență verbală și de agresivitate stupidă. La Bacău, o adunătură pestriță le-a strigat medicilor sub geamurile spitalului «asasinii». La Pitești au scandat împotriva maghiarilor. Personaje dubioase au pus de o răzmeriță, luni, pe la cinci dimineața, în fața casei primarului Dominic Fritz, jignit și amenințat în mod incalificabil”. Jurnaliștii notează toți că participarea galeriilor de fotbal, cu care organizatorul acestor proteste, co-președintele AUR George Simion, are vechi legături, a fost vizibilă, iar reacția ezitantă a autorităților a scos iar la vedere disensiunile din interiorul puterii.
