Strategul Elroy Sailor este un lobby-ist din Statele Unite ale Americii, fost membru al echipei de tranziție dintre administrația președintelui Barack Obama și Donald Trump, în 2016. El are o experiență în politică de peste două decenii la Washington DC, fiind consilier al senatorului Rand Paul și fost consilier al Comitetului Național Republican. Acum, este co-fondatorul unei companii de consultanță, care reprezintă guverne străine, corporații și ONG-uri. Cu prilejul unei vizite la Chișinău, corespondenta Europei Libere a discutat cu Elroy Sailor despre evoluțiile relațiilor dintre Statele Unite și Rusia, prioritățile americane în regiunea Europei de Est și retragerea SUA din acordul antinuclear cu Iran.
Europa Liberă: Ce credeți despre relația Statelor Unite ale Americii cu Rusia și la ce evoluții trebuie să se aștepte opinia publică?
Elroy Sailor: „Statele Unite au o relație unică cu țările din toată lumea. Uneori sunt foarte bune, alteori – nu prea. Era un timp când SUA și Rusia au luptat cot la cot împotriva naziștilor, o perioadă când eram aliați și lucram împreună ca să aducem libertate, democrație, transparență și supremația legii în alte țări. Erau vremuri când Statele Unite și Rusia au avut relații foarte bune, alteori aceste relații erau… Nu voi folosi cuvântul „tensionate”, dar sensibile. Dacă vă amintiți, atunci când președintele Obama era la Casa Albă, secretarul de stat Hillary Clinton avea un „buton roșu” prin care arăta dorința de a reseta relațiile cu Kremlinul. Rusia continuă să fie o mare forță în lume.
Cred că ceea ce vedem acum cu președintele Trump – și am avut oportunitatea să fac parte din echipa care a ajutat la tranziția de la un președinte la altul și continui să mențin legătura cu Casa Albă și congresmenii – cred că vedem cum Statele Unite și Rusia încep să se gândească cum vor face față situației din Iran, Orientul Mijlociu, țările africane.
Când te uiți la marile puteri ale lumii, cum sunt China, Statele Unite, avem o mare responsabilitate față de țările vecine, față de statele care poate nu au aceleași dimensiuni ca America.
Cred că mulți membri ai Congresului, ai Partidului Republican, ai echipei prezidențiale înțeleg relațiile unice care trebuie să existe între Washington și Moscova. Cred că acolo unde vor fi domenii de colaborare cu Rusia, îi veți vedea pe președintele Trump, administrația, membrii Congresului muncind împreună cu ei. Iar acolo unde prioritățile Rusiei nu se aliniază cu cele ale Statelor Unite, îi veți vedea pe președintele Trump și pe Congres vorbind despre asta și încercând să găsească posibilități constructive de a se mișca înainte.”
Europa Liberă: Care ar fi aceste chestiuni asupra cărora prioritățile administrației Trump și ale Rusiei ar fi în discordanță?
Elroy Sailor: „Cred că e vorba de situații în care libertatea, democrația, transparența nu ar putea „înflori”. Și nu e vorba doar de Rusia, nu am avea de a face cu orice altă țară care nu pune aceste principii în capul mesei. Există țări în Orientul Mijlociu în care drepturile femeilor nu sunt respectate și noi vorbim despre asta, există state africane care au probleme ce țin de transparență guvernamentală și noi încercăm să încurajăm acele țări să aibă mai multă transparență.
Există probleme în Europa de Est, unde securitatea de frontieră este o provocare, unde independența nu este recunoscută cum se cuvine. Nu zic că în SUA am fi perfecți. Este o lume interconectată, suntem mult mai interconectați decât acum zece ani, lumea a devenit foarte mică. Așa că este foarte important să stabilești alianțe, dar este nevoie și de respect.”
Europa Liberă: Cât interes exista din partea Statelor Unite pentru această regiune, unde se află R. Moldova și Ucraina, țări cu conflicte alimentate de Rusia?
Elroy Sailor: „Relațiile cu Europa și Europa de Est au fost întotdeauna centrale pentru Statele Unite. Se ia seama la lucrurile ce vor avea impact asupra Moldovei, ce va avea impact asupra României, ce afectează Ucraina… Această regiune e crucială în ceea ce ține de accesul la căi navigabile, e crucială în termeni ce țin de produse agricole care sunt furnizate în întreaga lume, e importantă în contextul general economic. Statele Unite dintotdeauna au fost implicate în această regiune și presupun că vor continua să se implice.
Nu impunem principiile SUA nimănui. Noi le considerăm un fel de lumini de ghidare. Avem anumite principii de bază – libertate, democrație, oportunități egale pentru toți, transparență, supremația justiției, inviolabilitatea contractului, aceste principii au fost testate în timp. Încercăm să ne facem prieteni și aliați în baza acestor principii. Valorile în baza cărora operăm nu se schimbă în funcție de regiunea cu care colaborăm. Sunt principii fundamentale.”
Europa Liberă: Înainte să ajungeți în Republica Moldova, ați făcut o vizită și în România. Ce observații ați cules în cele 72 de ore petrecute în această regiune?
Elroy Sailor: „Bunăoară, în Statele Unite există aleșii locali și poporul, dar la mijloc, între aleși și popor există ceea ce numim think-tanks și grupuri de advocacy. În SUA, aceste organizații au o influență majoră. În general, deputații, președintele au două obiective – unul să servească poporul, al doilea e să fie realeși. Cetățenii însă au mai multe preocupări: trebuie să achite facturile, să se asiguri că copiii sunt bine la școală, să-și facă o carieră...
Când pui obiectivele guvernanților și ale poporului alături, se observă că ceva lipsește, cel puțin, din ceea ce am văzut în România, poate e diferit în Moldova… Trebuie să existe cineva la mijloc care se trezește în fiecare dimineață și din numele unei categorii de cetățeni își dedică resursele și timpul ca să se gândească la problemele lor, să caute soluții pe termen lung pentru rezolvarea acestor probleme. E ceva ce fac anume aceste think-tank-uri și grupuri de advocacy.
Urmează să găsesc soluții prin care România ar putea crea parteneriate cu think-tank-uri, grupuri de advocacy din Statele Unite și mai ales din Washington DC, cu care ar putea colabora pe viitor. Și cred că asta va ajuta nu doar România, dar și regiunea în general, fiindcă țările de aici sunt foarte interconectate.”
Europa Liberă: Aveți o experiență de 20 de ani în politica americană și ați participat la tranziția de putere din 2016, când Casa Albă a trecut din mâinile democraților în cele ale republicanilor. În ce măsură prioritățile Statelor Unite în această regiune se schimbă odată cu schimbarea puterii la Washington DC?
Elroy Sailor: „Să-i luăm drept exemplu pe președintele Bush și pe președintele Obama. Ambii președinți, fie că e republican sau democrat, recunosc valoarea în menținerea relațiilor cu această regiune. Da, există state cărora republicanii le acordă mai multă atenție și există state cărora democrații le acordă mai multă atenție. Însă dacă e să vorbim de Europa de Est, nu prea văd o diferență.
Dacă privim politicile publice, fondul Provocărilor Mileniului a fost prezent în această regiune a lumii. Este un program care face parte din proiectul USAID al Departamentului de Stat. Da, poate există fluctuații în finanțare, dar nu cred că asta reflectă prioritățile legate de această regiune. Mai degrabă e un indiciu a ceea ce se întâmplă în SUA în relație cu cheltuielile domestice și cât ne permitem să cheltuim pentru proiecte în alte țări.”
Europa Liberă: În timpul cât vă aflați departe de Statele Unite, președintele Trump a anunțat retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul. În calitate de lobby-ist și strateg american, ce părere aveți despre această mișcare?
Elroy Sailor: „Apreciez faptul că Trump și-a respectat promisiunea electorală. Când era candidat la președinție, el a declarat că acest acord este prost, a explicat de ce crede așa și a indicat că dacă va deveni președinte, va retrage Statele Unite din acesta. Apreciez orice ales local care face o promisiune și o îndeplinește. Asta înseamnă că guvernul funcționează. În același timp, dacă aș fi fost onorat să consult președintele pe marginea acestui subiect, l-aș fi sfătuit să „înghețe” aceste negocieri. Avem aliați care au îngrijorări despre ceea ce ar însemna asta. Acum, China și Rusia au lansat negocieri noi, iar la această etapă Statele Unite nu fac parte din ele.
Cred că încă e prea devreme să spunem ce se va întâmpla, nu se știe care vor fi consecințele retragerii Statelor Unite din acest acord. De asta aș fi propus o așa-zisă „înghețare” a acestui acord, cel puțin la prima etapă, astfel încât toate părțile să se adune și să discute în ce măsură SUA se retrage sau rămâne semnatară a acordului.”
