Suspansul e mare peste tot, aproape în ajunul alegerilor de duminică 14 mai din Turcia, alegeri care vor fi decisive pentru Recep Tayyip Erdoğan (și despre care am mai scris și în precedenta ediție a revistei presei).
Erdoğan a știut să se facă nesuferit față de UE (la care Turcia este o eternă candidată) și NATO (din care Turcia face parte), însă cu toate astea nu este deloc sigur că toată lumea în Europa își dorește ca “Sultanul” să piardă.
Dar, cum o scrie site-ul Politico, există un motiv foarte important pentru care liderii UE l-ar putea regreta amarnic pe Erdoğan în cazul în care a acesta va pierde alegerile în favoarea centristului și pro-europeanului Kemal Kılıçdaroğlu: faptul că avându-l pe Erdoğan la putere permitea liderilor UE să ocolească întrebarea dacă Turcia poate să între în Uniunea Europeană sau nu.
Pe acest fundal, El Pais scrie despre noua strategie a NATO, care va fi anunțată la viitorul summit din Lituania, în luna iulie, și care va fi dominat de sprijinul ce trebuie adus războiului din Ucraina. Presa menționează Rusia și terorismul ca fiind cele mai mari amenințări ce vor figura pe concluziile summitului, rezultatul fiind — cum se știe de pe acum — cea mai mare reformă a NATO de după Războiul Rece.
Pe frontul de est:
UE a trimis-o la Kiev pe Ylva Johansson, comisar European pentru afacerile interne, care se află la Kiev pentru discuții cu omologii ucraineni cu privire la eforturile de a spori cooperarea în materie de securitate și o actualizare a directivei UE privind protecția temporară, care le permite ucrainenilor să trăiască și să lucreze pe continentul european. „Ucrainenii care caută adăpost în UE sunt bineveniți. Atâta timp cât Putin va continua această invazie ilegală, va funcționa întotdeauna un refugiu pentru ucraineni în UE”, a declarat Johansson.
În acest timp, în Serbia, cum o scrie Financial Times, guvernul a suspendat deocamdată dispozitivul legal prin care li se ofereau pașapoarte rușilor și altor persoane după un an de rezidență în Serbia, asta după ce UE a amenințat că ar putea reintroduce obligativitatea vizei pentru sârbi.
Costul războiului calculat în răni la picioare
Într-o scrisoare către noul primar al Berlinului Kai Wegner, omologul său din Kiev, Vitali Klitschko atrage atenția că aproximativ 250-500 de militari ucraineni au nevoie de tratament și îngrijiri în fiecare lună pentru membrele pierdute pe front.
„Cel puțin unii dintre acești pacienți ar putea fi îngrijiți cu siguranță în orașul dumneavoastră, având în vedere expertiza deosebită a clinicilor din Berlin – însă în prezent, din păcate, nu va fi posibilă rambursarea costurilor medicale”, scrie primarul capitalei Ucrainei.
“Floare albă din Pireu”
Undă verde pentru implicarea masivă chineză în terminalul portului Hamburg: guvernul Germaniei confirmă un acord care permite companiei de transport maritime de stat chineze Cosco să cumpere un pachet minoritar de 24,99% din terminalul de containere Tollerort din Hamburg (orașul unde actualul cancelar Olaf Scholz a fost primar), în ciuda faptului că terminalul este „acum considerat un operator de infrastructură în stare critică”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Steffen Hebestreit. Hamburger Hafen und Logistik, compania de transport maritim care administrează terminalul, a spus că „va finaliza tranzacția în curând”.
Olaf Scholz s-a impus în cele din urmă asupra vicecancelarului său și ministrului Economiei, Robert Habeck, care a făcut eforturi considerabile pentru a obține o reducere semnificativă a importanței firmei chineze Cosco în acel terminal.
Asta e în vreme ce parlamentarii europeni se zbat pentru securizarea porturilor din UE: anunțul de la Hamburg al vânzării către China a venit exact în momentul în care parlamentarii UE încep să lucreze la o strategie pentru porturile UE. Raportul Parlamentului European va avea ca scop să le facă mai puțin dependente de țări precum China, a declarat Tom Berendsen, parlamentar olandez de centru-dreapta care are în sarcină dosarul.
Se caută mai ales prevenirea unui “nou Pireu”, referire la controlul chinezesc asupra portul Pireu din Grecia.
Prin alte cotloane
Organizația Mondială a Sănătății OMS a decretat, cum o scrie La Repubblica, încetarea oficială a pandemiei, dar scriitorul David Quammen, care a fost primul care a prevăzut-o, ne invită să ne pregătim pentru următorul val de virus ucigaș în masă: „Covidul continuă să aibă o uriașă semnificație internațională. Vom trăi cu virusul pentru totdeauna, iar unii dintre noi vor muri în continuare din cauza lui. Între timp, ar trebui poate să lăsăm deoparte termenul „urgență” și să-l păstrăm pentru următoarea ocazie. Ar putea fi febra aviară H5N, sau altă oroare, care ar putea apărea chiar și mâine”.
Inteligenţa artificială: UE la un pas de a interzice recunoașterea facială
Un prim pas decisiv a fost făcut joi, 11 mai, de către Parlamentul European, în proiectul său de regulament privind inteligența artificială. În comisie, deputații europeni „au adoptat un proiect de mandat pentru negocieri privind primele reguli din lume privind IA/AI, cu 84 de voturi pentru, 7 împotrivă și 12 abțineri”, relatează Le Temps, la Geneva, care, fiind în Elveția, privește toate acestea din afară.
Cu această “înăsprire a regulamentului UE asupra inteligenței artificiale”, Europa “se apropie de interzicerea totală a recunoașterii faciale în spațiile publice și de o limitare a ChatGPT”, decriptează același Politico.
Este un “vot cheie”, prevenea în ajun The Guardian. Nu numai pentru că este prima legislație din lume care reglementează AI, ci mai ales pentru va „interzice desfășurarea recunoașterii faciale în timp real precum „Big Brother” în China, pe străzi sau la granițele UE”.
Textul prevede, de asemenea, interzicerea sistemelor AI pentru recunoașterea emoțiilor, pe care angajatorii sau poliția le-ar putea folosi „pentru identificarea șoferilor în infracțiune”, de pildă, pentru a da un singur exemplu.
Divorț à la finlandaise
Sanna Marin, fosta șefă a guvernului finlandez, divorțează de soțul ei, Markus Räikkönen, cu care trăia de 19 ani, a anunțat ea pe Instagram.
