Câtă încredere aveți că autoritățile pot evita o criză a apei potabile? Click pentru a participa la un SONDAJ
În ultima perioadă, autoritățile centrale și cele municipale s-au antrenat într-un schimb de replici contradictorii privind situația de pe fluviul Nistru, care alimentează cu apă potabilă aproape 80% din populația R. Moldova și întreg municipiul Chișinău. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a avertizat săptămâna trecută că municipiul ar putea rămâne fără apă, în timp ce primarul capitalei, Ion Ceban, l-a acuzat că induce panică în mod artificial.
Între timp, pe 28 iulie, Guvernul a decis să instituie stare de alertă hidrologică în contextul scăderii nivelului apei în Nistru.
Municipalitatea: „Instalațiile lucrează în regim normal”
Datele publicate de S.A. „Apă-Canal Chișinău” arată că, în perioada 24-27 iulie, nivelul apei la stația de captare de la Vadul lui Vodă s-a menținut la „limita normală” de 8,3 metri. Astfel, susține întreprinderea, alimentarea cu apă a municipiului Chișinău se desfășoară în regim obișnuit.
Nu am putut verifica, însă, situația la fața locului, deoarece „Apă-Canal Chișinău” nu a permis accesul Europei Libere la stația de captare, motivând că este vorba de un „obiectiv strategic” și că acolo au loc acum „anumite lucrări”.
La ședința Consiliului Municipal Chișinău din 27 iulie, șefa interimară de la „Apă-Canal” Chișinău”, Diana Tacu, a dat asigurări că „nu există riscuri” pentru aprovizionarea Chișinăului cu apă potabilă și că instalațiile de la Vadul lui Vodă funcționează „în regim normal”.
Ea a ținut să menționeze că regia „Apă-Canal Chișinău” este responsabilă doar de captarea, filtrarea și furnizarea apei către locuitorii capitalei, în timp ce monitorizarea nivelului apei în Nistru și calitatea acesteia intră în competențele instituțiilor centrale de resort.
Totuși, spune Tacu, din fondul de rezervă al bugetului municipal au fost alocate 10 milioane de lei pentru consolidarea infrastructurii și a fost aprobat un plan de intervenție în situații excepționale.
La rândul său, primarul capitalei, Ion Ceban, a acuzat Guvernul că lansează „mesaje alarmiste” și a spus că cetățenii nu au motive de îngrijorare.
◉ SONDAJ
Expert de mediu: „Situația este gravă”
Ecologistul Ilia Trombițki, care face parte din Comisia Nistreană (o structură interguvernamentală moldo-ucraineană pentru protecția bazinului râului Nistru), susține, însă, că optimismul primarului este lipsit de temei.
Expertul a spus Europei Libere că lipsa precipitațiilor în Carpații ucraineni a dus la o scădere dramatică a rezervei de apă din lacul de acumulare al centralei hidroelectrice de la Novodnestrovsk. Centrala se află în regiunea Cernăuți, adică la nord de Republica Moldova, de unde apa coboară la vale.
„Nu sunt sigur că un debit de 80 de metri cubi pe secundă de la Novodnestrovsk ar fi suficient pentru securizarea aprovizionării Chișinăului cu apă”, spune Trombițki.
Potrivit lui, cifra oficială vehiculată este de 100 de metri cubi pe secundă, dar realitatea de pe Nistru arată altfel. „Estimările mele indică un debit real de numai 80 de metri cubi. Dar cel mai îngrijorător este că nu există premise ca acesta să crească în viitorul apropiat”, susține Trombițki.
Cum funcționează stația de la Vadul lui Vodă, veche de peste 60 de ani
Directorul adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Radu Cazacu, confirmă că situația în amonte este „dificilă”. El spune că stația de captare a apei din râul Nistru, care alimentează capitala, a fost proiectată în anii 1960 pentru a funcționa la un nivel optim al apei de 9,1 metri.
De-a lungul anilor, albia râului s-a modificat și a coborât pragul critic la 8,3 metri, iar acest nivel al apei s-ar menține dacă deversările de la Novodnestrovsk ar fi de cel puțin 90 de metri cubi pe secundă.
Cazacu a povestit Europei Libere că priza de apă de la stația de captare de la Vadul lui Vodă are „o construcție specifică”: o cameră masivă, cu ferestre mari, prin care intră apa, pentru a fi pompată. Dacă nivelul scade sub pragul de 8,3 metri, în cameră va pătrunde mai puțină apă și va începe să intre aer în sistem. Acest lucru poate provoca defectarea pompelor, explică specialistul.
Potrivit lui Cazacu, nimeni nu poate garanta că priza va putea funcționa dacă nivelul apei va coborî la 8 metri sau mai jos.
Problema debitului de apă ar urma să fie discutată la o ședință a Comisiei Nistrene, pe 31 iulie, a precizat Ilia Trombițki. Expertul spune că, cel mai probabil, R. Moldova va insista să fie menținut un debit de evacuare de 90-100 de metri cubi pe secundă din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk.
Secetă pe Dunăre: Scăderea nivelului apei dă la iveală imagini spectaculoase, dar și îngrijorătoare
Investiții europene pentru modernizare
Un proiect de modernizare a infrastructurii sistemului de aprovizionare cu apă în zona de Centru, lansat în aprilie, ar urma să rezolve problema, dar nu imediat.
Finanțat de Uniunea Europeană și de Guvernul Germaniei cu 56 de milioane de euro, proiectul presupune construcția unei stații moderne de captare din Nistru și extinderea apeductului magistral al Chișinăului cu 52 de kilometri către raioanele Strășeni și Călărași.
Noua infrastructură va asigura accesul la apă potabilă de calitate pentru peste 800.000 de locuitori din regiunea de centru a țării.
O parte dintre lucrări urmează să fie finalizate până la sfârșitul acestui an.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
