Din cauza adâncimii reduse a apelor, ca urmare a valului de căldură din această vară, navele de marfă sunt adesea nevoite să navigheze cu o încărcătură de aproximativ 10% din capacitate sau chiar mai puțin, ceea ce duce la creșterea costurilor pentru proprietarii mărfurilor. De asemenea, aceasta înseamnă că încărcăturile trebuie repartizate pe mai multe nave.
„Armatorii aplică suprataxe pentru nivel scăzut al apei, pentru ca transportul cu încărcături atât de mici să le fie rentabil”, a declarat un comerciant de mărfuri, citat de Reuters. „Producătorii și comercianții își transferă încărcăturile către transportul feroviar și rutier, dar și acestea sunt costisitoare din cauza cererii suplimentare.”
Costul transportului cu barje-cisternă de la Rotterdam la Karlsruhe a crescut marți la aproximativ 130–140 de euro pe tonă, de la aproximativ 120–125 de euro la începutul săptămânii și 45 de euro la sfârșitul lunii iunie, au declarat comercianții.
Nivelul apei la Kaub, lângă Karlsruhe, un punct critic pentru navigație, a scăzut brusc, iar având în vedere prognoza de vreme uscată pentru zilele următoare, se așteaptă scăderi suplimentare. Până la sfârșitul săptămânii sunt prevăzute câteva precipitații, care ar putea ajuta.
„Nu există niciun punct în care transportul pe Rin să fie întrerupt din cauza nivelului scăzut al apei”, a declarat un comerciant. „Însă vine un moment în care transportul încărcăturilor mici nu mai este rentabil sau proprietarii de nave își fac griji cu privire la deteriorarea barjelor lor.”
Rinul este o rută importantă de transport pentru mărfuri precum cereale, minerale, minereuri, cărbune și produse petroliere.
Companiile germane s-au confruntat cu blocaje în aprovizionare și probleme de producție în vara anului 2022, după ce o secetă și un val de căldură au dus la scăderea neobișnuită a nivelului apei din Rin.
Semnale de alarmă pe Dunăre
Al doilea cel mai lung curs de apă european, Dunărea, are o soartă similară cu a Rinului în această vară neobișnuit de fierbinte.
România a anunțat că va opri preventiv unul dintre cele două reactoare nucleare de pe malul Dunării, de la Cernavodă, începând de marți, pentru a preveni deteriorarea sistemelor de răcire, în contextul în care nivelul apei a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele trei decenii, a anunțat luni Ministerul Energiei.
Producătorul de energie nucleară de stat, Nuclearelectrica, deține două reactoare de 706 megawați, care reprezintă aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Ministerul a precizat că consumul maxim de energie electrică din această săptămână a fost estimat la 7.300 MW, în timp ce producția internă s-a ridicat la 4.300 MW, diferența urmând să fie acoperită prin importuri.
Nivelul apelor Dunării în România s-a diminuat pe 20 iulie la cel mai scăzut nivel înregistrat din 1996, ceea ce a determinat impunerea unor restricții de irigare pentru agricultori și a perturbat parțial transportul fluvial și turismul de-a lungul malurilor sale.
Agenția națională de gestionare a apelor din România a declarat că, duminică, debitul la punctul de intrare în România al celui de-al doilea cel mai lung râu din Europa era de 1.700 de metri cubi de apă pe secundă, față de o medie pentru luna iulie de 4.700 de metri cubi pe secundă.
Imagini difuzate de Reuters au arătat întinderi lungi de nisip la vedere pe malurile din apropierea graniței cu Bulgaria vecină, mai multe servicii de feribot fiind suspendate, iar barjele de cereale rămânând imobilizate.
România se numără printre cei mai mari vânzători de cereale din Uniunea Europeană și este un exportator activ.
Secetă pe Dunăre: Scăderea nivelului apei dă la iveală imagini spectaculoase, dar și îngrijorătoare
Avertisment ONU: Adaptați-vă, cât mai curând!
Infrastructura de transport din Europa, America de Nord și Asia Centrală trebuie să se adapteze la condiții climatice tot mai nefavorabile, a declarat luna trecută Organizația Națiunilor Unite (ONU), avertizând că lipsa de acțiune s-ar putea dovedi mai costisitoare decât modernizările.
Drumurile, căile ferate, căile navigabile, porturile și aeroporturile se vor confrunta cu un risc crescut de inundații, temperaturi ridicate, reducerea cantității de zăpadă, gheață și permafrost, precum și cu creșterea nivelului mării în perioada 2050-2080, a afirmat agenția regională UNECE.
UNECE acoperă 56 de țări din Europa, America de Nord, Caucaz și Asia Centrală.
Aceasta a identificat rețelele cheie de transport terestru care necesită o atenție specială.
„Sistemele de transport sunt vitale pentru buna funcționare a societăților și economiilor noastre”, a declarat Tatiana Molcean, șefa UNECE.
„Perturbările pot avea consecințe dramatice asupra comunităților și pot genera costuri financiare uriașe.
„Deoarece fenomenele meteorologice extreme nu mai reprezintă un risc viitor, ci o realitate a prezentului, adaptarea infrastructurii de transport este o necesitate imperativă.”
Raportul subliniază că schimbarea condițiilor meteorologice va duce la creșterea pagubelor și a perturbărilor la nivelul sistemelor de transport, dacă acestea nu vor fi făcute mai rezistente.
Au fost prezentate exemple precum pagubele sporite la infrastructura rutieră și feroviară în timpul valurilor de căldură; inundații mai frecvente ale instalațiilor de transport; precum și provocări mai mari în porturi și aeroporturi în timpul fenomenelor de vânt puternic.
„Recentul episod de căldură extremă pe care l-am observat în Europa de Vest a scos în evidență riscurile climatice, precum și impactul și consecințele pe care acestea le pot avea asupra infrastructurii de transport”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al UNECE, Jean Rodriguez.
Numai în ceea ce privește căile ferate, acesta a menționat întârzierile trenurilor, anulările din cauza șinelor deformate, defecțiunile sistemelor de aer condiționat de la bord, precum și avariile la cabluri și la sistemele de semnalizare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te