Linkuri accesibilitate

Este pregătit Chişinăul să diminueze volumul gazelor poluante?


Cele mai multe emisii de gaze vin din energetică

La sfârșitul anului 2015, aproape 200 de ţări se angajau, prin Acordul climatic de la Paris, să reducă emisia gazelor cu efect de seră, răspunzătoare de încălzirea globală. Chiar dacă e o ţară mică, responsabilă de mai puţin de 0,026% din emisiile globale, şi Republica Moldova şi-a asumat atunci acest angajament. Pentru că gazele de seră au atins un nou record anii trecuţi, inițiatorii acordului au cerut țărilor semnatare reactualizarea angajamentelor. În ce măsură este pregătit Chişinăul să diminueze şi mai mult volumul gazelor poluante? o întrebare la care au căutat răspuns marți specialiști din domeniu la o şedinţă dedicată acestei probleme.

Este pregătit Chișinăul să reducă poluarea?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:52 0:00
Link direct

Seceta din toamna anului trecut ce continuă iată şi în lunile de iarnă și s-ar putea agrava în primăvară este dovada cea mai recentă și cea mai grăitoare a încălzirii globale, spun experţii din domeniu. Agricultura se numără printre sectoarele care au un impact major asupra schimbărilor climatice, dar şi cea care resimte direct efectele acestui fenomen. Este vorba inclusiv despre chimicalele utilizate, parcul de utilaje învechit, culturi cultivate pe aceleași suprafețe ce cauzează degradarea solului. Enumerarea o face secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, Dorin Andros.

Ca în toată lumea, industria, în special sectorul energetic, este domeniul considerat cel mai poluant. În ultimii ani s-au făcut eforturi pentru a retehnologiza anumite întreprinderi, pentru a le face mai prietenoase mediului ambiant, pentru promovarea resurselor de energie regenerabile, promovarea măsurilor de eficiență energetică, mai spune Dorin Andros.

Dorin Andros (stânga)
Dorin Andros (stânga)


„La început avem fonduri limitate, dar considerăm că pe măsură ce vom avea o oarecare experiență în acest domeniu fondurile vor deveni mai disponibile, pentru că ele sunt nu doar fonduri naționale, dar şi externe. Este important pentru noi să cultivăm această experiență în rândurile antreprenorilor, în rândurile populației, pentru că absolut toate activitățile noastre cotidiene au un anumit efect, inclusiv modul de eliminare a deșeurilor, modul de utilizare a transportului, de ce să nu promovăm transportul ecologic?”

În 2015, prin tratatul internațional semnat la Paris, Chişinăul s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 64% către 2030 faţă de 1990, când a fost maximum de emisii înregistrat. În acest an Republica Moldova trebuie să-şi reactualizeze angajamentele naționale şi să prezinte un raport Convenţiei-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice. În scenariile optimiste elaborate de autorități această reducere în 2030 ar ajunge la 70-78%, aceste eforturi ar urma să fie sprijinite de instituțiile internaționale.


Şi aşa majoritatea fondurilor destinate mediului vin din exterior, fie că este vorba de granturi, fie de credite preferențiale, cum a fost în cazul înnoirii parcurilor de troleibuze din Chişinău şi Bălţi.

Dar ce face statul pentru a stimula, de exemplu, schimbarea maşinilor vechi importate la mâna a doua din Europa cu unele mai puţin nocive? Întrebare pe care i-am agresat-o managerului Oficiului Schimbarea Climei din cadrul Ministerul Agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, Vasile Scorpan.

Vasile Scorpan
Vasile Scorpan


„Bineînţeles că noi trebuie să împăcam capra cu varza. Noi suntem ţară în curs de dezvoltare, nu putem astăzi să impunem nişte restricții de import pentru mașini, spre exemplu, mai vechi de cinci ani. Ţara are nevoie să se dezvolte economic, deci în ceea ce privește mediul este necesar ca aspectele de dezvoltare economică, socială să fie într-o ambianță cât de cât echilibrată”.

Pe lângă o lipsă acută a resurselor financiare alocate de stat pentru soluționarea problemelor de mediu, cercetătorul din cadrul Institutului de Energetică Mihai Lupu remarcă o deficiență de coordonare dintre diferite autorități publice, mai degrabă inexistența coordonării. Un exemplu este cazul recent când s-a decis micșorarea scutirii de 50 la sută la importul automobilelor hibrid. Sau un alt exemplu e o hotărâre de guvern ce vizează schimbările climatice ce așteaptă să fie promovată de patru ani. Prin urmare concluzia e la vedere, spune Mihai Lupu, ţara dispune de un cadru legislativ cât de cât bun, ajustat aquis-ului comunitar, dar punerea în practică este pe contrasens.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG