Cei 26 de comisari desemnați, câte unul din fiecare țară (din partea Germaniei, este președinta Ursula von der Leyen), au răspuns întrebărilor despre integritate și despre calificările lor, în fața europarlamentarilor din comisiile de specialitate.
Unii dintre ei - nu mulți - au discutat și despre Moldova, oferind o perspectivă asupra viitorilor cinci ani - cel puțin din partea Bruxelles-ului. Deja este limpede că viitorii membri ai executivului european, dacă vor fi aprobați de europarlamentari, vor susține impulsul de extindere al UE și inițiativele de a apropia Chișinăul de normele europene.
Comisara căreia i-ar reveni portofoliul de Extindere, slovena Marta Kos, promite să coopereze cu țările care vor și dovedesc că încearcă să adere. Cei din domenii precum securitatea și coeziunea promit să întărească regiunile de la marginea Europei și să amortizeze diferențele socioeconomice care țin țările precum Moldova „în urmă”.
Alți viitori comisari au planuri de a aduce Moldova la standardele europene pentru agricultură și a include țara în Raportul pentru Statul de Drept, în rețeaua europeană de transport și în așa-numita Uniune a Apărării, noua politică comună de apărare a UE.
Comisia nu este încă „bătută în cuie”: aleșii europeni încă negociază, la nivel politic, unele numiri înainte să-i aprobe individual pe toți. Urmează la finalul lunii noiembrie și sesiunea plenară la Strasbourg, în care europarlamentarii vor vota asupra noii comisii în ansamblu.
Perspective pentru extinderea UE
Comisarul propus pentru extinderea UE este Marta Kos, din Slovenia.
Kos ar veni după ungurul Oliver Varhelyi, care a susținut agenda guvernului de la Budapesta de a prioritiza țările din Balcanii de Vest.
Evident, Kos fiind slovenă și vorbind limbile din spațiul post-iugoslav, ar fi normal ca și ea să aibă o afinitate pentru regiune. A spus că în planul ei este ca cel puțin una, dacă nu două dintre țările din Balcanii de Vest să-și termine procesul de aderare la UE în mandatul ei (2024-2029).
Ea nu a uitat însă de Ucraina și Moldova. „Negocierile de aderare rămân Steaua Nordului pentru poporul acesta eroic [Ucraina, n.r.] și pentru prietenii noștri din Moldova”, a afirmat Kos, adăugând că se va asigura de implementarea Planului de creștere economică pentru Moldova, în valoare de 1,8 miliarde de euro.
La finalul audierii sale, a transmis un mesaj în ucraineană, pentru a le arăta celor de la granița de est că ar lucra - dacă ar fi aprobată - în numele UE înspre aderarea lor. Ea a promis și că o vizită la Kiev și în alte țări din Europa de Est ar fi dintre primele sale priorități în mandat, deci e posibil ca și Chișinăul să fie pe listă.
„Susțin nu doar statul Moldova, ci și pe moldoveni”
Deși în audierea sa, Moldova nu a fost o temă centrală, Kos a răspuns întrebării Europei Libere în conferința de presă de după audiere.
„Felicit Moldova pentru că menține parcursul european. Voi face tot ce-mi stă în puteri, împreună cu instituțiile cu care colaborez, să deschidem capitolele fundamentale cât mai curând posibil în 2025”, confirmă Kos. Poziția este în linie cu anunțul Comisiei la publicarea raportului despre extindere, luna trecută.
„Îmi doresc să dau un imbold procesului de negociere și să susțin nu doar statul Moldova, dar pe toți moldovenii care luptă pentru democrație”, afirmă candidata pentru postul de comisar european pentru Extindere.
Mesajul său este clar: va ajuta orice țară merită, să adere la UE. Așadar, promite să coopereze cu țările care fac eforturi reale de a se alinia la legile și principiile UE, atâta timp cât guvernele acelor țări sunt deschise către aderare. În mod concret, ea are în vizor susținerea societății civile și combaterea dezinformării rusești în Moldova, pentru a permite țării să-și continue calea spre aderare fără a fi supusă presiunilor externe.
„A aplica la aderarea UE este o alegere, nu o obligație, dar vine cu condiții și angajamente. Iar sarcina noastră, sarcina mea ca și comisar pentru Extindere, dacă voi fi confirmată, va fi să ajut aceste țări să se pregătească”, a spus Kos.
Kallas, aliata Ucrainei
Kaja Kallas, fosta premieră a Estoniei, a fost propusă pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei și reprezentant extern al UE. Ea a fost aprobată deja de liderii de stat din UE.
Ea va deveni întâiul diplomat al Uniunii, iar susținerea sa continuă pentru Ucraina și Moldova ar putea fi de bun augur. Fiindcă războiul din Ucraina este în continuare una dintre prioritățile de politică externă ale UE, Kallas s-a concentrat mai ales pe problema susținerii guvernului de la Kiev și a poporului ucrainean.
Nu a aprofundat subiectul Moldovei, din lipsa întrebărilor pe această temă, însă abordarea sa este clară: dorește să păstreze Europa, inclusiv statele candidate, la distanță de Rusia.
„Problemele de azi ale vecinilor noștri sunt problemele noastre de mâine”, consideră Kallas. Ea speră să atragă cetățenii din țările vecine către parcursul european, dar și să convingă europenii de beneficiile pe care le pot avea odată cu extinderea UE.
„Europa oferă o viață cu opțiuni. Extinderea este o investiție geostrategică în interesul propriu al UE, ne întărește uniunea”, spune estoniana, promițând să lucreze cu Kos pentru a obține „rezultate clare” pe extindere în următorii cinci ani.
Perspectivele altor comisari
Din partea Italiei, Raffaele Fitto (din partidul de extrema dreaptă Fratelli d’Italia, condus de premiera Giorgia Meloni) ar putea fi următorul comisar pentru Coeziune.
Portofoliul lui presupune reducerea diferențelor dintre regiunile mai sărace și cele mai bogate, ca UE să fie, precum îi spune și numele portofoliului, mai coezivă. El promite să colaboreze cu Kos pe tema integrării Moldovei.
Întrebat despre viitorul țărilor mai sărace care vor să adere la UE, Fitto a răspuns că trebuie întărite programele de Extindere care permit acestor țări să depășească propriile dificultăți economice, pentru a se putea integra mai ușor.
Fitto promite mai mult sprijin și regiunilor țărilor UE de la granița cu Moldova și Ucraina, dar și pentru țările care vor să adere: „întărirea capacității administrative, ca în virtutea statului de drept statele care vor să adere să poată urma practic această cale în relația cu țările europene”.
Au promis să sprijine regiunile de la granița estică a UE și comisarii pentru Securitate, Henna Virkkunen, și pentru economie, Valdis Dombrovskis.
Andrius Kubilius, comisarul desemnat de Lituania pentru Apărare, spune că-și dorește să vadă Balcanii de Vest în UE până în 2030 și ca țările post-iugoslave, împreună cu Ucraina și Moldova, să devină „parte integrantă a noii Uniuni a Apărării”.
Michael McGrath, trimis de Irlanda pentru portofoliul Democrație și Stat de drept, spune că dorește, împreună cu comisara pentru Extindere, să introducă Moldova în rândul țărilor incluse în Raportul Anual pe tema Statului de Drept, care monitorizează progresul din acest domeniu al fiecărei țări UE și a unora care vor să adere.
Grecul Apostolos Tzitzikostas, care ar putea prelua portofoliul Transportului, spune că-și dorește să extindă rețeaua de transport trans-european (TEN-T) pentru a integra și viitoarele state membre, Ucraina, Moldova, Balcanii de Vest, „în piața unică, ajutându-le să se protejeze și să ne protejăm și noi de viitoare șocuri. [Rețeaua TEN-T] asigură și conectivitatea statelor membre de la periferie”.
Despre agricultură, luxemburghezul Christophe Hansen s-a gândit și el mai mult la Ucraina, care ar deveni un gigant al pieței dacă ar adera la UE. În orice caz, până se va ajunge la acel moment, el spune că apropierea de țările care vor să adere la UE „trebuie să fie însoțită de alinierea standardelor de producție”.
Roxana Mînzatu, propusă de guvernul de la București pentru portofoliul de ocupare a forței de muncă și educație, își dorește mai mult accent pe calificarea forței de muncă și noi standarde pentru muncitorii din domeniul îngrijirii. Mii de români și moldoveni lucrează în Italia, îngrijind de bătrâni.
Austriacul Magnus Brunner, desemnat pentru Afaceri Interne, este cel care va ghida România și Bulgaria înspre aderarea deplină la Spațiul Schengen. Deși nu a discutat despre Moldova, a menționat în discursul său de deschidere că Austria „a beneficiat enorm de pe urma apartenenței la UE și din extinderea sa”, arătându-și deschiderea față de această inițiativă.
Comisarul desemnat pentru Buget, polonezul Piotr Serafin, nu a discutat despre fondurile pentru țările care doresc să adere la UE.
Ce face un comisar european?
Un comisar european este asemănător unui ministru dintr-un guvern național, pentru toate țările europene, fiindcă instituția funcționează ca executiv al UE.
Comisarii sunt, așadar, implicați direct în activitatea de redactare a legilor europene, implementarea și monitorizarea aplicării actelor normative.
Ei sunt fețele politice ale unui sistem complex de experți tehnocrați specializați în fiecare dintre politicile de care se ocupă instituțiile europene.
Fiecare comisar primește câte un domeniu de activitate sau mai multe, iar acestea adesea se intersectează, astfel că mai mulți ar putea să se ocupe de aspecte diferite ale aceluiași subiect.
De exemplu, atunci când vine vorba de recalificarea muncitorilor din zone rurale pentru a-i pregăti de slujbe în domeniul energiei regenerabile, ar putea fi implicați comisarii pentru Coeziune, Energie, Mediu, Ocuparea forței de muncă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
