În lumina ultimelor evoluții, ridicarea stării de urgenţă şi declanşarea anticipatelor, văzute în mediul experţilor ca fiind absolut firești şi legale, R. Moldova începe treptat să iasă din criza politică şi instituţională pe care o traversează de mai multe luni. Criza pandemică rămâne însă în picioare, iar gestionarea ei, şi până acum stângace, e şi mai incertă. Este opinia mai multor experți exprimată la o dezbatere găzduită de agenția de presă IPN.
Decizia Curții Constituționale de a anula starea de urgență era previzibilă date fiind încălcările procedurale admise de majoritatea parlamentară la adoptarea ei, lipsa unei motivări pe măsură, dar şi scopul vădit politic, cel de a împiedica dizolvarea parlamentului şi declanșarea anticipatelor, constată Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă.
Numai că ridicarea stării generale de urgență a produs un vacuum legal în administrarea crizei pandemice în contextul în care încă la mijlocul lunii aprilie expiraseră şi starea de urgență în sănătate publică, precizează Igor Boţan: „În situaţia pandemică destul de dificilă pe care o avem azi cu aproximativ 300-400 de contaminări pe zi ne-am pomenit într-o situaţie când nu avem nici o stare de urgență ceea ce este absolut anormal.”
În acest moment nu există nicio decizie legală care să reglementeze măsurile şi restricțiile sanitare pe care cetăţenii trebuie să le respecte în continuare. Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică ar urma să se convoace vineri în ședință pentru a actualiza lista restricțiilor sanitare şi eventuala stare de urgență în sănătate publică.
Analistul politic Igor Boţan consideră că prelungirea stării de urgenţă în sănătate publică este indispensabilă pentru a ține sub control situația epidemiologică în contextul apropiatei campanii electorale pentru anticipate. Or judecând după numărul zilnic de noi infectări, situaţia pandemică actuală e similară cu cea din ajunul campaniei prezidențiale, observă analistul.
Experta în sănătate publică Ala Tocarciuc afirmă că politicul, preocupat de criza instituționala, a ignorat implicațiile celei sanitare, dovadă fiind şi modul în care a fost introdusă starea de urgenţă. Experta consideră că, încă de la începutul pandemiei, majoritatea deciziile luate sub pretextul combaterii ei nu au fost în favoarea oamenilor şi a sistemului de sănătate, dar motivate politic:
Dacă noi încercăm să soluţionăm o problemă pandemică, cu măsuri politice, eșuăm cu regret
„De aici trebuie să pornim. Atunci când noi vrem să soluționăm o problemă pandemică, trebuie să aplicăm măsuri pandemice, nu aplicăm măsuri politice. Dacă noi încercăm să soluţionăm o problemă pandemică, cu măsuri politice, eșuăm cu regret. Noi şi acum suntem peste prag. Avem peste 1300 de cazuri în două săptămâni. Ceea ce înseamnă că noi ar trebui să fim în zonă roşie şi deciziile ar trebui să fie respective. Dar noi nu avem nici situaţie excepţională în sănătate cel puţin. Este neglijată totalmente situaţia pandemică.”
Criza pandemică va fi cel mai probabil unul din subiectele centrale ale apropiatei campanii electorale. Potrivit sondajelor, 80 la sută dintre cetăţeni consideră că instituţiile statului au fost şi rămân a fi total depăşite la capitolul gestionarea crizei sanitare, observă sociologul Doru Petruţi, directorul companiei IMAS Chişinău: „Criza pandemică a fost de fapt un examen din care toţi noi am realizat că investițiile clasei politice au fost în războaie politice nesfârșite, iar la nivel instituţional s-a investit foarte puţin şi am ajuns într-o situaţie în care această criză a fost extrem de prost administrată şi la nivelul comunicării, informării… În momentul în care cetăţenii îţi dau un astfel de calificativ, sigur că nu trebuie să ne mai mire faptul că peste 60-70 la sută dintre cetăţeni nu respectă restricţiile.”
Experții participanți la dezbatere consideră că deocamdată nu există nici o garanție că actuala criză politică va genera schimbări radicale, inclusiv în viitorul Legislativ.
