Odată la câteva luni, securitatea centralei este în pericol iminent, iar amintirile de la cel mai mare dezastru nuclear din Europa, cel de la Cernobîl sunt mai vii ca oricând.
Pe 10 august, autoritățile ucrainene au anunțat, din nou, că centrala de la Zaporojie a fost deconectată de la principala linie de alimentare cu electricitate, iar ministrul energiei, Herman Haluschenko, a avertizat că centrala este „la un pas de o întrerupere totală a alimentării externe cu energie” ceea ce ar putea duce la o „catastrofă majoră”.
Linia principală de alimentare cu electricitate a fost repusă în funcțiune până seara pe 10 august, ceea ce nu înseamnă că pericolul unui accident nuclear a dispărut, a spus un expert în centrale nucleare, contactat de RFE/RL.
Steven Nesbit, un veteran al industriei nucleare, președinte al Societății Nucleare Americane între 2021-22, a declarat pentru RFE/RL că centrala Zaporojie se află într-o poziție precară de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei. Deconectarea temporară a principalei linii de alimentare cu electricitate, consemnată pe 10 august, nu a făcut însă situația mai dramatică.
„Nu văd nimic cu adevărat nou în acest moment care să-i îngrijoreze pe oameni mai mult decât erau oricum”, a spus el, adăugând că sursele externe de energie au mai fost întrerupte și în trecut, din cauza războiului.
„Nu aș fi surprins dacă astfel de incidente se vor repeta, dar pierderea uneia dintre sursele externe de energie pentru o perioadă de timp nu este un motiv de panică”, a spus Nesbit, care are acum propria companie de consultanță nucleară.
Compania de stat pentru energie nucleară din Ucraina, Enerhoatom, a fost prima care a tras un semnal de alarmă pe 10 august, anunțând că centrala de la Zaporojie este „la un pas de o nouă întrerupere a alimentării externe” cu electricitate, asta după ce principala liniei de înaltă tensiune fusese deconectată, forțând operatorii să folosească o linie de rezervă de 330 kV.
Pe 10 august s-au înregistrat două deconectări ale liniei principale de alimentare cu energie.
În aceeași zi, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că linia principală de 750 de kV s-a deconectat de două ori de dimineața devreme și a rămas deconectată până seara. Centrala a trebuit „să se bazeze pe singura sa linie electrică externă, linia de rezervă de 330 kV, pentru a obține electricitatea necesară unor funcții de bază, cum ar fi pomparea apei de răcire pentru reactoare”.
Securitatea internă: generatoarele
Dacă toate liniile electrice externe sunt deconectate, centrala are generatoare pe diesel, care însă – a spus ministrul Energiei, Halunschenko – ar putea fi avariate într-un atac rusesc. Atunci, „răcirea reactoarelor s-ar opri”, provocând „topirea ireversibilă a combustibilului nuclear”, pe scurt repetarea scenariului de la Cernobîl.
„Tonul este puțin alarmist”, consideră însă expertul american Steven Nesbit, contactat de R, EF/RL pe 11 august.
Generatoarele diesel sunt bine protejate și produc suficientă electricitate pentru a menține mult timp în funcțiune sistemul de răcire al reactoarelor, a mai spus Nesbit, timp suficient pentru a restabili alimentarea externă.
„Cele șase unități pot împărți energia electrică între ele. Este un sistem flexibil și sigur”, a mai spus Nesbit.
Deconectarea repetată a principalei linii de alimentare cu electricitate fusese provocată de atacurile rusești, a precizat Enerhoatom pe 11 august, pe Telegram.
Istoria se repetă
Centrala nucleară de la Zaporojie și-a pierdut cel puțin de două ori în ultimul an toate sursele externe de alimentare cu electricitate.
Un incident de acest gen a avut loc în noiembrie anul trecut. Atunci, Enerhoatom a asigurat că generatoarele diesel, care porniseră automat, puteau furniza suficientă electricitate timp de 15 zile.
Rusia a ocupat centrala nucleară Zaporizhzhya, care asigura aproximativ o cincime din necesarul de energie al Ucrainei, la scurt timp după lansarea invaziei sale la scară largă, pe 24 februarie 2022.
În iulie, Societatea Nucleară Americană (SNA), care monitorizează situația de la Zaporojie, preciza că cinci dintre cele șase reactoare sunt în ceea ce se numește „stare de oprire la rece”, în timp ce o unitate este menținută la o temperatură ridicată, „stare de oprire la cald”, pentru a furniza abur și încălzire.
Ca urmare, temperaturile sunt foarte scăzut, iar echipamentele de la fața locului pot furniza suficientă apă pentru răcirea reactoarelor, se arată în comunicatul SNA. Experții cred că un accident tip Cernobîl este puțin probabil, ceea ce nu înseamnă că nu există multe semne de întrebare cu privire la securitatea centralei.
Steven Nesbit reamintește însă că reactoarele de la Zaporojie nu mai produc energie de luni de zile, ceea ce a scăzut nivelul de încălzire asociat combustibilului din reactoare. În cazul unui accident major, aceste reactoare vor emana o cantitate mult mai mică de radioactivitate, decât este cazul unor reactoare în plină funcțiune.
Situația rămâne foarte tensionată
Centrala este situată în regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, unde luptele sunt intense în urma contraofensivei lansată în iulie de armata ucraineană.
În toamna trecută, Rusia a anexat ilegal patru regiuni din estul și sud-estul Ucraina, inclusiv Zaporoijie, deși nu le controlează în totalitate.
Centrala este pe malul sudic al unei porțiuni largi a râului Nipru, în mare parte secătuită în urma ruperii barajului de la Kahovca, situat în josul râului.
Ucraina și Rusia se acuză reciproc de planuri de a sabota centrala. Un accident nuclear major ar amenința viețile a milioane de oameni și ar otrăvi mediul.
Recent, Ucraina a susținut că Rusia a minat acoperișurile reactoarelor de la Zaporojie dar săptămâna trecută, Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat că a inspectat două clădiri și nu a găsit nimic. AIEA nu a primit încă permisiunea Rusiei de a inspecta și celelalte reactoare.
Construcția centralei Zaporojie a început în 1980, când existau temerile unei adânciri a tensiunilor dintre Uniunea Sovietică și Occident.
Centrala „este concepută pentru a face față multor provocări, atât interne, cât și externe”, a spus Steven Nesbit în interviul cu RFE/RL.
„Centralele nucleare nu pot rezista la orice tip de atac pe timp de război dar au fost construite în ideea unui război, de aceea zidurile groase de izolare din jurul reactoarelor oferă un grad destul de mare de securitate”.
În acest condiții, Nesbit apreciază că un atac cu dronă, de exemplul, nu este foarte periculos. Mai mult, niciuna dintre părți nu ar avea interesul să avarieze centrala, spune Nesbit, dar „războiul este imprevizibil”.
„Pe timp de război nu poți controla mereu ce se întâmplă, aceasta este temerea noastră”, a mai spus Nesbi.
(Text tradus/editat de Ileana Giurchescu)
