În ultimii doi ani Uniunea Europeană a cheltuit cam 3 milioane de euro pentru a ajuta economia moldovenească să se adapteze la condiţiile de export pe piaţa europeană, piaţă deschisă în urma aplicării regimului de liber schimb în comerţul dintre Chişinău şi Bruxelles. O reuşită incontestabilă e că exporturile spre vest au depăşit două treimi din total. Se putea totuşi mai mult?
Ajutoare financiare pentru 1600 de întreprinderi mici şi mijlocii, 2000 de locuri noi de muncă, 30 de contracte noi de export şi 15 potenţiali investitori consultaţi. Sunt doar câteva dintre reuşitele unui proiect de asistenţă tehnică început de UE în Moldova odată cu aplicarea regimului de liber schimb în comerţ şi încheiat astăzi, printr-o coincidenţă, simultan cu încheierea misiunii ambasadorului Pirkka Tapiola la Chişinău.
„Este fără îndoială cel mai de succes proiect realizat de UE în Republica Moldova în ultima vreme”, a apreciat cu entuziasm ambasadorul miercuri în timpul unei conferinţe de încheiere a proiectului.
„Am preluat peste 3.000 de standarde europene, am dotat laboratoarele de certificare cu echipamente în sumă de 40 de milioane de lei, am instruit mii de antreprenori, care în sfârşit au depăşit sentimentul de frică şi au căpătat curajul necesar de a merge în UE”, s-a bucurat la rândul său ministrul economiei, Octavian Calmâc.
Ce categorii de produse s-au vândut mai bine în UE?
O recentă analiză a centrului Expert Grup arată că produse agroalimentare, cum e grâul, porumbul, orzul şi zahărul.
Mai spectaculoase au fost evoluţiile doar în cazul vinului şi alcoolului etilic. Şi tot bine s-au descurcat mierea de albine, prunele şi strugurii.
La capătul celălalt se află merele. În cazul loc nu s-au valorificat nici cotele. Produsele non-agricole nu au avut nici de câştigat, nici de pierdut, cu excepţia îmbrăcămintei şi încălţămintei, care au înregistrat diminuări semnificative.
Care este georgafia acestor fluxuri comerciale?
O pătrime din totalul exporturilor au mers spre România, care rămâne cel mai important partener comercial din vest al Republicii Moldova. Următoarele două destinaţii predilecte - Italia şi Germania.
De ce totuşi cei mai mulţi experţi socotesc că ceea ce s-a întâmplat e doar puţinul de ce se putea întâmpla?
Pentru că, au spus-o în aceeaşi analiză economiştii de la Expert-Grup, au existat circumstanţe serioase care nu au lăsat lucrurile să avanseze aşa cum ar fi trebuit în primii doi ani de aplicare a comerţului liber cu UE.
Urmările crizei bancare, ale furtului miliardului, ale devalorizării leului şi ale aprecierii dolarului, condițiile climaterice nefavorabile, scăderea prețurilor internaționale la unele produse – iată doar câteva din aceste circumstanţe.
În consecinţă, investiţiile nu au intrat aşa cum ar fi trebuit, băncile nu au creditat măcar precum o făceau până la acord, afacerile s-au diminuat, economia nu a avut de unde creşte.
E nevoie de investiții pentru ca lucrurile s-o ia măcar de acum încolo pe un făgaş mai bun.
Pentru asta însă trebuie să crească încrederea politică şi stabilitatea legislativă, care, spun experţii, aproape că nu există în Republica Moldova.
