Lansat în 1955, prestigiosul concurs World Press Photo și-a propus să prezinte lumii cele mai memorabile fotografii realizate pe parcursul unui an. De atunci, expoziția face înconjurul lumii, iar în acest an a ajuns pentru a treia oară la Chișinău. Corespondenta Europei Libere a fost la deschiderea galeriei de fotografii care este expusă la Muzeul de istorie până pe 12 decembrie.
Juriul concursului World Press Photo a avut de ales lucrările pentru lista scurtă a premianților dintr-un portofoliu de 78 de mii de fotografii realizate de jurnaliști și fotojurnaliști din 129 de țări ale lumii. Migrația, problemele pe care le întâmpină femeile și libertatea presei sunt temele ce se află în centrul expoziției din acest an.
Lucrarea câștigătoare a fost realizată de fotograful John Moore și a surprins imaginea emoționantă a Yanelei Sanchez, o fetiță originară din Honduras, care plânge în timp ce mama ei este reținută de un agent al poliției de frontieră din Texas, SUA. Fotografia a fost realizată în iunie 2018, la scurt timp după ce mama și fiica au traversat ilegal frontiera din Statele Unite și Mexic.
Reprezentanta Fundației World Press Photo din Olanda, cu sprijinul căreia expoziția ajunge în peste 40 de țări ale lumii, Anita Awolaja, spune că unul din obiectivele concursului este consolidarea libertății de exprimare, pusă la grea încercare în ultimii ani.
„Fotografii care și-au trimis lucrările pentru concurs și-au dorit ca istoriile din spatele acestor fotografii să fie spuse lumii întregi. Încercăm prin expoziția World Press Photo să punem umărul la libertatea presei, prin faptul că oferim o platformă de comunicare a jurnaliștilor cu publicul, mai ales că de-a lungul anilor observăm că această libertate este amenințată”.
Printre fotografiile premiate și expuse la Chișinău este și cea realizată de fotoreporterul Chris McGrath pe 15 octombrie și care îl prezintă pe un bărbat neidentificat care împiedică jurnaliștii să discute cu anchetatorii ajunși la Consulatul Arabiei Saudite din Istanbul, Turcia, pentru a cerceta cauzele morții jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, cunoscut pentru articole critice la adresa conducerii țării sale.
Aproape în fiecare an expoziția World Press Photo conține și fotografii ce reflectă problemele pe care le întâmpină jurnaliștii, observă directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu.
De altfel, miercuri, mai multe ONG-uri de media s-au arătat îngrijorate de faptul că în programul de activitate al Guvernului condus de Ion Chicu nu se regăsește un capitol dedicat domeniului mass-media, unde s-ar conține soluții pentru problemele din acest sector: cadrul legal imperfect, concentrarea media, poziții dominante abuzive de pe piața de publicitate. Fără soluții clare pentru aceste probleme, spune Nadine Gogu, situația presei moldovene riscă să degradeze.
„Parcă ne părea în vară că lucrurile merg spre bine, dar acum vedem că de fapt se fortifică un alt pol, avem media ce se înregimentează în jurul Partidului Socialiștilor și credem că asta este o problemă de care trebuie să ținem cont. Continuă aceleași probleme, cum ar fi cadrul legislativ. Nu toate legile care au fost elaborate împreună cu societatea civilă au fost adoptate. Ce ține de piața de publicitate, la fel, erau reclamate multe probleme în anii precedenți, legea așa și era adoptată în lectură finală, se făcuseră niște pași în toamna acestui an, urmează să vedem mai departe care vor fi rezultatele”.
Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, a lăsat să se înțeleagă miercuri, într-o discuție cu jurnaliștii, că instituțiile europene urmăresc îndeaproape evoluțiile de pe piața mediatică din Republica Moldova. De rând cu reformele din domeniul justiției, cele din mass-media sunt cruciale pentru debursarea celei de-a doua tranșe din suportul macrofinanciar promis de Uniunea Europeană, fiind vorba de 40 de milioane de euro, a menționat ambasadorul Peter Michalko.
Este important să nu existe concentrarea proprietății asupra mass-media...Ambasadorul UE, Peter Michalko
„Este important să nu existe concentrarea proprietății asupra mass-media, să existe posibilitatea pentru mass-media liberă și independentă să activeze și să existe acces pentru cetățeni la informare corectă. Dacă vorbim despre regulator, precum Consiliul Audiovizualului, acesta trebuie să-și facă lucrul așa cum se presupune, pentru ca instituțiile statului să fie bun servitori cetățenilor”.
Solicitat de Europa Liberă să comenteze îngrijorările ONG-urilor de media privind lipsa de interes al guvernului pentru rezolvarea problemelor din presă, premierul Ion Chicu a spus că actualul executiv preferă să discute direct cu presa, dar nu „să scrie mult și să facă puțin”.
