Recent, un grup de 12 experți franco-germani a prezentat o serie de propuneri privind reformele prin care ar trebui să treacă UE înaintea următoarei extinderi, care ar putea cuprinde Ucraina, R. Moldova și o serie de țări din Balcanii de Vest.
Reformele sugerate de experți, dar și ideile formulate separat de președintele francez Emmanuel Macron, ar putea duce la o Uniune Europeană în „mai multe trepte” și la posibilitatea ca noile țări membre să nu participe pe deplin, de la început, la toate politicile europene, începând cu cea agricolă și cea de dezvoltare regională.
Discuțiile și disputele legate de extindere se intensifică, pe măsură ce se apropie și două momente decisive pentru ambițiile europene ale Ucrainei și R. Moldova.
În octombrie este așteptat raportul Comisiei Europene privind măsura în care țările candidate au îndeplinit condițiile pentru deschiderea negocierilor de aderare. În decembrie va avea loc reuniunea șefilor de state și guverne la care ar urma să fie înaintată această invitație.
Pe acest fundal, premierul ucrainean Denis Șmîhal, aflat într-un turneu european pentru a pleda cauza țării sale, a spus pentru Politico: „Încercăm din toate puterile să ne asigurăm că Ucraina va deveni un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Este un lucru de o importanță critică pentru toți ucrainenii.”
Șmîhal a recunoscut că în ultimă instanță decizia va fi una politică, dar a ținut să asigure că Ucraina, în pofida războiului, a îndeplinit toate condițiile pentru a începe negocierile de aderare.
La începutul anului curent, același Șmîhal spunea că Ucraina ar putea fi gata de aderare în doar doi ani, dar de la Bruxelles au venit semnale că asemenea rapiditate nu este realistă.
Șmîhal a susținut, în interviul din Politico, că Ucraina a îndeplinit toate cele șapte condiții stabilite de Comisia Europeană în iunie 2022 pentru a începe negocierile, după ce guvernul a adoptat săptămâna aceasta o rezoluție care, între altele, include și o recunoaștere a drepturilor minorităților naționale.
De ce se opune Ungaria?
Ucraina are multe minorități naționale, inclusiv română, dar pentru moment cea maghiară, din regiunea transcarpatică, este mărul discordiei cu Budapesta.
Premierul ungar Viktor Orban a spus de mai multe ori că țara sa este gata să blocheze aspirațiile euroatlanice ale Kievului dacă Ucraina nu asigură în sfârșit drepturile etnicilor maghiari.
Într-un interviu cu radioul public ungar, vineri, el a mers mai departe cu dubiile despre meritele Ucrainei în vederea aderării la UE.
El s-a întrebat dacă „putem lua în considerare în mod serios aderarea unei țări(...) aflată în război”. Orban a continuat: „Nu știm cât de mare este teritoriul acestei țări, deoarece războiul continuă, nu știm cât de mare este populația sa, pentru că mulți au fugit [peste hotare]... ar fi fără precedent dacă am primi în UE o țară fără să cunoaștem acești parametri”.
Declarațiile lui Orban au venit cu o săptămână înaintea primul summit european la care s-ar putea discuta, informal, recentele propuneri ale experților franco-germani și alte idei privind extinderea UE: summitul de la Granada (Spania) din 5-6 septembrie al Comunității Politice Europene, continuarea celui de la Bulboaca, din iunie.
De la lansarea invaziei ruse în Ucraina, poziția Ungariei a fost ambiguă: a condamnat invazia, a primit refugiați ucraineni și a sprijinit, însă nu cu entuziasm, sancțiunile internaționale impuse Rusiei.
Pe de altă parte, Orban este considerat unul din puținii aliați ai președintelui rus Vladimir Putin în UE, iar țara sa, de la bun început, a refuzat să permită tranzitul de armament străin spre Ucraina și a rămas, alături de Austria, singura care mai importă țiței din Rusia.
