Linkuri accesibilitate

Ce-i face pe moldoveni fericiţi? (FOTO/ VIDEO)


Valentina Ursu în dialog cu locuitori de la Rezina și cu sociologul Ion Jigău.

Ce-i face pe moldoveni fericiţi?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:13 0:00
Link direct


Într-un clasament mondial al fericirii, alcătuit de Organizația Națiunilor Unite pentru anii 2015-2017, Republica Moldova se află pe locul 67. Topul a fost întocmit pe baza nivelului de mulțumire înregistrat de locuitorii din 156 de țări cu privire la mai multe aspecte, precum PIB-ul pe cap de locuitor, asistența socială, speranța de viață, absența corupției, libertatea socială și generozitatea. Ce este fericirea? Cum arată ea? Există sau e relativă? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Valentina Ursu
Valentina Ursu

* * *

Cât contează banii și cât contează bunăstarea socială în nivelul de fericire al unei țări? Oamenii cu care am discutat la Rezina spun că fericirea cetățenilor ar însemna venitul și o bună guvernare, mărinimia, grija față de oameni, libertatea de decizie, lipsa corupției și să ai pe cineva pe care să poți conta. Localnicii cred că inechitatea veniturilor și calitatea clasei politice cauzează multă nefericire.

– „Fericirea noastră îi la țintirim, de atâta că n-avem cu ce trăi, n-avem bani, n-avem ce ne trebuie, îi sărăcie mare.”

Europa Liberă: Știți cum se cântă într-o melodie: „Banii n-aduc fericirea”?

– „Apoi da, dar ce folos? Dacă fără bani, totuna nu faci nimic. Iaca am venit la piață. Dacă nu vei avea o copeică, îți dă cineva ceva? Să zică na-ți o bucățică de pâine ori na-ți o pătlăgică, ori na-ți un pepene. Nu-ți dă nimeni nimic. Totuna fără bani nu faci nimic.”

Europa Liberă: Când ați fost ultima dată fericită?

– „Am uitat, nici nu mai țin minte (râde).”

Europa Liberă: Dar mai poate fi Moldova o țară cu oameni fericiți?

– „Nuuu, nu, nu, niciodată!”

– „Dacă se va schimba conducerea asta, să fie alții la putere, să vină alți oameni noi, atunci poate să mai fie ceva.”

Europa Liberă: O dată la patru ani vin politicienii și spun că o să aducă fericire în casa cetățenilor.

– „Eiii... Minciuni! Nu credem noi în nimic. Iaca și aiștia dacă s-ar duce, dă Doamne să se ducă, dar nu știu cine o să-i scoată de acolo. Și acei care vor veni, cine știe ce vor face, că și aiștia până li se încălzește oleacă locul, pe urmă ne arată ce vor ei.”

Europa Liberă: Credeți că cei care au bani mulți îs fericiți?

– „Nu mai sunt ei fericiți, că mătincă nu pot dormi noaptea (râde). Bogăția nu-i bună.”

– „Nouă nu ne trebuie mult. Nu-mi trebuie mie milioane ca să nu pot dormi noaptea. Iaca se duc acum copiii la școală, cât trebuie numai pentru unul? Dar sunt care au trei, patru, cinci copii la școală. Cu ce să îmbrace el copiii ceia să-i trimită și să fie în rând cu ceilalți? Că unu-i îmbrăcat, îi oho-ho cât de împopoțonat, dar altul n-are, săracul, ce mânca poate acasă. Cel mai ieftin caiet îi 80-90 de bani, de acel care era odată două copeici. Iaca eu mă uit, de-amu o grămadă de bani, pentru doi copii o grămadă de bani de-amu am cheltuit.”

– „Bani, bani trebuie...”

Europa Liberă: Mai trăiți cu gândul că o să fiți un om fericit?

– „Poate când voi pune mâinile pe piept... Dacă nu pentru noi, măcar pentru copiii noștri, pentru nepoți, pentru strănepoți să fie bine. Dar de unde o să fie bine, dacă miliardul ista l-au pus tot pe spinarea noastră? Și poate nici nu s-a născut încă nepotul acela al meu ori strănepot ce-o mai fi, că de-amu o să aibă de plătit.”

– „Și-i atâta mafie...”

– „Vă spun, numai dacă s-ar schimba, să se schimbe Parlamentul; Parlamentul acesta să se ducă, toți mafioții iștia să-i ducă... Dar nici nu știu unde să-i ducă, că nici nu au unde...”

– „Pe Candu, Plahotniuc, da, da, toată banda asta a lor și cumătri, și toți. Iaca chiar care îs duși de la noi din sat de sărăcia asta, aceia de s-ar întoarce înapoi în țară. Ei acolo au văzut mai multe, ei acolo înțeleg mai multe și las’ să se întoarcă...”

Europa Liberă: De peste hotare?

– „Da. Aceia las’ să se întoarcă înapoi și să ia țara în mâinile lor. Poate ceva s-ar schimba, dar care-s aici pe loc, dacă vom mai rămâne cu acești care-s la putere, îi vai de capul nostru.”

La Rezina
La Rezina

Europa Liberă: Vorbim despre fericirea la moldoveni. Când îs fericiți oamenii?

– „Nu cred să fie fericiți la noi.”

Europa Liberă: De ce?

– „Din cauza hoților. Hoții au luat bâtca, îi slut cu totul... Dar ei înfloresc, ei îs bogați oameni. Noi nu știm ce alegem.”

Europa Liberă: Ce nu vă ajunge ca să vă considerați un om fericit?

– „Eee... multe nu ajung (râde).”

Europa Liberă: Banii îl fac fericit pe om?

– „Banii pe altul îl fac fericit, dar pe altul îl fac nenorocit, că se uită mult în pahar.”

Europa Liberă: Mai există șanse ca în Moldova populația să se considere fericită?

– „Până nu s-a schimba vlastia (puterea), nu. Noi trebuie s-o schimbăm, dar pe dânșii nu-i poți scoate.”

Europa Liberă: E fericită națiunea?

Pentru 50 de bănuți, mă duc și înconjor piața. D-apoi ce, asta-i viață?...

– „Nu! Iaca am primit pensia și am dat jumătate pe leacuri și trăiește, iar până pe data de 10. Cu ce să trăiești? Pentru 50 de bănuți, mă duc și înconjor piața. D-apoi ce, asta-i viață? Care au mii, da, li-i a trăi, dar noi, de-o pildă...”

Europa Liberă: Dar cine trebuie să-i facă fericiți pe moldoveni?

– „Acei de sus. Dar ce ei se gândesc la noi cu buzunarele pline? Ei nu numără banii, dar mătincă ar trebui să-i mai amestece, ca să nu se mucegăiască, dar noi îți spun că plângi, iaca plângi. De 800 (de lei) luna asta, dar în toată luna eu iau pentru ochi, pentru tensiune...”

Europa Liberă: Dar când ați fost ultima dată fericită?

– „Of, Doamne! Când m-am măritat, în prima zi de nuntă am mai fost fericită. Am fost fericită că și copiii i-am născut, i-am crescut. Bogdaproste măcar că sunt sănătoși și ei. Și atât.”

– „Suntem un popor nemulțumit. La noi moldoveanul niciodată nu se mulțumește cu ceea ce are, întotdeauna îi este puțin și întotdeauna o să caute mai mult.”

Europa Liberă: Și cine îi aduce fericirea omului?

– „În primul rând, familia. Ochiul dracului îi banul și apoi năravul spurcat, cred că. Eu voi fi poate pentru cineva o perspectivă a viitorului, dar pentru alții voi fi și o dezamăgire.”

Europa Liberă: De ce?

– „Pentru că niciodată nu suntem mulțumiți, la asta și ajungem.”

Europa Liberă: Dar dacă ați fi în fruntea Moldovei, cum ați aduce fericirea în casa moldoveanului?

– „În primul rând, aș căuta niște investiții.”

Europa Liberă: Când ați fost ultima dată fericită?

– „Astăzi dimineață, când am deschis ochii și am văzut lumina zilei, am văzut că nu plouă, afară este frumos, nu este foarte cald.”

Europa Liberă: Vorbim despre fericirea la moldoveni. Când îs fericiți moldovenii?

– „Eii, mare fericire mai avem noi...”

– „Fericire a fost, că am fost mai tânăr, dar acum am îmbătrânit. Și ce fel de fericire?... (râde)”.

Europa Liberă: Cine îl face pe om fericit? Și ce îl face fericit?

– „Guvernarea îl face. Să-i dea pensie mai bună, mai mare, la tineret să-i dea de lucru.”

Europa Liberă: Dacă ați fi Dvs. la guvernare, ați face poporul fericit?

– „Aș face ceva, mi-aș alege clientura mea și le-aș zice: „Măi băieți, haideți și-om lucra, ca norodul să fie mulțumit”. Că lumea trăiește tare rău la țară, se duc în Italia, se duc în alte țări.”

Europa Liberă: Și de ce acolo, peste hotare, își găsesc fericirea, dar în țara lor nu pot s-o găsească?

– „Acolo-i mai bună disciplina, acolo-i democrație, dar aici îi tâlhărie mare, iaca cum. Îi hoție.”

Europa Liberă: Câți bani i-ar trebui omului să zică că el trăiește decent?

– „Tineretul dacă nu ar avea un zarabotok (salariu) de zece mii, apoi acela nu-i câștig, dar la noi ar merge și cu cinci-șase.”

Europa Liberă: Și v-ați considera o persoană fericită?

– „Da, așa aș socoti...”

Europa Liberă: Ce ați face cu banii aceștia?

– „Aș mânca mai bine, m-aș îmbrăca mai bine, m-aș lecui mai bine la un sanatoriu, că peste tot locul trebuie bani.”

Europa Liberă: Sunt fericiți moldovenii ca națiune?

Însuși omul este creatorul destinului său. Dacă vrea să trăiască fericit, va face fericirea pentru el însuși...

„Я всё время счастлив. Человек сам творец своей судьбы. Если он хочет жить счастливо, он для себя сделает счастье, а если не стремится человек ни к чему, это несчастливый человек.” („Sunt întotdeauna fericit. Însuși omul este creatorul destinului său. Dacă vrea să trăiască fericit, va face fericirea pentru el însuși, iar dacă persoana nu se străduiește, nu face nimic, acesta este un om nefericit.”)

– „Я оптимист по жизни. Я надеюсь, что всё-таки будет что-то лучше, должно быть лучше. Да, люди уезжают, потому что тяжело жить, но и здесь надо что-то делать, честно работать, честно жить, но у нас, к сожалению, не хотят люди так жить, честно.” ( „Sunt un optimist de-a lungul vieții. Sper că va fi ceva mai bun, ar trebui să fie mai bine. Da, oamenii pleacă, pentru că e greu să trăiești, dar și aici trebuie să faci ceva, să lucrezi cinstit, să trăiești onest, dar, din păcate, oamenii nu vor să trăiască așa, onest.”)

Europa Liberă: Vorbim despre fericirea la moldoveni. Când îs fericiți moldovenii?

– „Principalul sănătos să fiu. Dacă o să fiu sănătos, eu fericirea o să mi-o construiesc singur. Muncesc, iaca muncesc cu albinele, fac, am muncă, am și copeică, dar restul – ți-o construiești singur, îți iei o soție cumsecade, copiii iarăși, tot. Guvernul nu-ți poate face chestiunile acestea, oricare l-am alege noi.”

Europa Liberă: Dvs. sunteți apicultor?

– „Da, îs apicultor.”

Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că viața Dvs. e mai mult dulce, iar alții din jur vorbesc despre o viață amară.

– „Nu vor să lucreze cred că. Pe mulți îi auzi că mi-i greu, mi-i greu, dar șede acasă și nu lucrează și nici nu vrea să se ducă să lucreze nicăieri. Haideți să vă arăt care lucrează, pe degete îi numărăm, care plătesc impozitul, pentru că șed – acela trage cu paharul și și-a făcut grupă și toți grupa se duc și o beau. Dar de ce să i-o dea? Numai să nu spuneți pe radio, să mai tăiați... Noi, într-adevăr, haideți să recunoaștem, suntem o națiune tare invidioasă. Bătrânii, mamele noastre care aveau într-adevăr mâini de aur și care munceau au murit și mulți mor, dar rămân puturoșii cărora orice le-ai da și oricât le-ai da tot nu e bine, cultura-i la nivel scăzut absolut. Știe numai păhărelul și a băut un pahar de vin și cât îi cu vinul în cap îi fericit, dar a doua zi nu știu ce face. Ian treceți în Râbnița, îi altă lume. Parcă ai intrat în altă țară. Lumea-i liniștită, se plimbă seara de mânuță, dar la noi aleargă moldoveanul, aleargă și duce, și târâie, și duce și nu socoate nimic, și tot n-are nimic.”

Râbniţa văzută de la Rezina
Râbniţa văzută de la Rezina

Europa Liberă: Dar dacă ați conduce Republica Moldova, ați face fericită națiunea?

– „Aș face-o! Iaca, câți deputați îs în Parlament, 101? Dar nu erau de ajuns vreo 30? Țara noastră-i agrară. De ce să nu învățăm apicultorii, de ce să nu învățăm niște agronomi, niște mici întreprinzători, care să prelucreze pământul, să nu ne rugăm noi la Rusia și încolo să umblăm: „Hai, vă rog, luați mărul acela, luați prăsada ceea”? Ne-ar trebui niște mini-linii de prelucrare a mărfii ca s-o trimitem peste hotare împachetată frumos, ambalată...”

Europa Liberă: Moldovenii sunt o națiune fericită?

– „Da, dacă ești cu adevărat moldovean, că avem oameni harnici și de vază, inimoși, vestiți...”

Europa Liberă: Dar mai mulți vorbesc despre nefericire, despre sărăcie, despre necazuri, despre probleme și mai puțini care spun că sunt fericiți.

– „Singur omul își face fericirea și depinde ce-și dorește el. Dacă el o să vrea o rachetă și n-o poate avea, el o să fie nefericit, dar noi, moldovenii adevărați sunt fericiți, ei pur și simplu nu pot să nu fie fericiți.”

Europa Liberă: Dvs. ultima dată când ați fost fericită?

– „Eu îs toată vremea fericită. Și chiar când am probleme, tot socot că acestea Dumnezeu mi le-a trimis, ca eu să simt că-s fericită, că dacă noi n-am avea și momente triste, n-am ști ce-i fericirea. Că trăim așa cum trăim, apoi am meritat și noi într-o oarecare măsură, să fi fost mai altfel, poate trăiam mai bine. Socot că mai mulți tineri ar trebui la conducere, fiindcă ei au energie, ei înțeleg, ei înțeleg vremea mai ușor și o să înțelegem, că moldoveanul nu-i prost, o să înțeleagă și o să vină la conducere. Eu socot că chiar acei care-s duși, toți au să se întoarcă. Încă femeile ca femeile, dar bărbații la bătrânețe se trag la rădăcini. Au să vină...”

– „Toți vor fericire. Fericirea-i într-aceea: mănâncă oleacă, puțin, un lucru cât de cât să lucrezi ca să te poți susține pe tine și, dacă ai familie, și familia și nu-ți trebuie castele sau multe case. Ce el trăiește în toate? Nu trăiește în toate, nu le folosește. Și de la deputații ăștia tot oleacă trebuie ca să se gândească și la acești de la sat care muncesc, să ne dea pensiile, să ne dea ajutoarele, dar ei fac structuri, iaca cum amu, au pornit oleacă în sate, fac drumurile câte olecuțică. Nu știu de unde vin banii aceștia, dar s-a început olecuțică și, după cum înțeleg eu, mergem bine.”

Europa Liberă: Dar Dvs. când vă considerați fericit?

– „Când nu mă doare nimic. Se ia în considerare și sufletește că, chiar dacă nu te doare și ai mult de lucru și trebuie ceea, trebuie ceea... poate câteodată ești fericit, dar nu-ți dai seama, iaca dacă faci un lucru și-ți place, și-i place și la lumea asta de alături...”

Europa Liberă: Despre Moldova în topurile care se fac se zice că e un stat cu oameni care se consideră nefericiți. Ar putea să ajungă Moldova în fruntea topului unde populația să-i fie fericită?

Trebuie să fim mai gospodari, să ne apucăm de lucru și să ne ridicăm singuri pe noi, nu să așteptăm să vină Europa...

– „Trebuie să fim mai gospodari, să ne apucăm de lucru, să nu facem gunoaie nicăieri și să ne ridicăm singuri pe noi, nu să așteptăm să vină Europa și o să fim și fericiți, și o să avem și de toate. Am umplut lumea, moldovenii sunt pe tot globul pământesc, s-au rășchirat și aici rămân bătrânii...”

Europa Liberă: Dar știți ce spun cei care au plecat? Că și-au găsit fericirea acolo, peste hotare.

– „Și-au găsit fericirea... Trebuie aici să faci, acolo unde te-ai născut, acolo și pământul te ajută, și buruienile îs de leac.”

Europa Liberă: De la sărăcie până la fericire e un singur pas?

– „Tot trebuie oleacă să te pui în mișcare. Și mintea, și mâinile. Depinde și de mintea omului, și de hărnicia omului, și de pricepere, că Dumnezeu îți dă, dar în traistă nu-ți pune.”

– „Poate și am fost fericită, dar acum, cu așa pensie, nu prea fericire, mai mult pe stomacul gol. Ce-i o mie de lei pensia? Că am o mie de lei și cu ce să trăiesc? Iarna vine...”

Europa Liberă: Dar de ce în alte țări populația se consideră fericită?

– „Ei nu trăiesc ca noi. Moldovenii noștri vor frumusețe, să fie îmbrăcați frumos. În țările străine nu-i așa, dar aici vii: „A, perdelele astea nu-s frumoase de-amu, trebuie să-mi iau altele; rochia asta, mă duc la nuntă, trebuie să-mi iau alta”. Nu. Acolo ei în krossovki (adidași) și oamenii cei bătrâni, ei strâng banii și se duc și se odihnesc la mare, dar la noi moldoveanul nu-i așa. Fericirea-i și în aceea că de iubit unul pe altul. Am vecini peste drum, îs baptiști și eu mă uit cum se ajută unul pe altul, nu-i auzi să se certe, nu cinstesc... Când te duci la dânșii la biserică, ți se ridică părul pe mână auzind ce povestesc ei despre Domnul. Dar la noi, ce? Vrei să fii fericit când părintele Serafim vrea un cârd de bani de-un mort? La noi, vă spun cinstit, îi sărăcie. Iată ce am cumpărat eu aici și 500 de lei am cheltuit. Ce-am cumpărat? Nimic.”

Europa Liberă: Dar ce ați cumpărat?

– „Am cumpărat pătlăgele, chiperi, cartofi, ceapă, oloi...”

Europa Liberă: Și pe cât vă ajunge?

– „Eiii, mi-ajunge, că-s numai eu cu soțul și mă descurc până la pensie. Mai strâng pentru iarnă oleacă, că vine iarna și ne încălzim cu gaz și-i scump. Fericirea-i numai într-aceea că dacă lumea ar fi mai cu picioarele pe pământ și să mai stimeze unul pe altul, să nu invidieze. Se invidiază, nu vedeți, că „iaca, acela și-a schimbat ferestrele, dă să le schimb și eu...”

Europa Liberă: Iată aici, când mergeți prin piața de la Rezina, vedeți oameni cu fețe fericite sau oameni nefericiți?

– „Nu văd cu fețe fericite, nu prea, nu prea, puțini; poate, care scoate așa, cu șumuiagul banii, aceia-s fericiți...”

Europa Liberă: Vorbim despre fericirea la moldoveni. Când îs fericiți moldovenii?

– „Când au sănătate bună. Omul dacă-i sănătos, îi și fericit, dar încercați să aibă de toate și să n-aibă sănătate, și nu are nimic.”

Europa Liberă: De ce mulți moldoveni își fac valizele și pleacă în străinătate și spun că-și găsesc fericirea doar în afara Moldovei?

– „Ei vor un trai mai decent, un trai mai bun, ei socot că fericirea o găsesc peste hotare.”

Europa Liberă: Dar Dvs. când ați fost ultima dată fericită?

– „Vai... Ultima dată fericită... Să vă spun că chiar n-am mai fost fericită. Fericirea, desigur că în tinerețe, dar de-acum cu vârsta...”

Europa Liberă: De ce peste hotare lumea care ajunge la 80 de ani e altfel?

– „Aha, e altfel, fiindcă modul de viață e altminteri. Au cu ce trăi, au de toate celea, ei își permit să plece și la odihnă, și la o mare, și la un ocean, dar noi nu ne permitem.”

Europa Liberă: Este o diferență, cum înțeleg fericirea oamenii de sus, politicienii și oamenii de jos?

– „Cred că-i o diferență foarte mare, fiindcă cel bogat nu-l crede pe cel sărac.”

Europa Liberă: Dvs. credeți că ei sunt mai fericiți, cei care au bani mulți?

– „Da, că ei nu duc lipsă de nimic, însă noi ne confruntăm cu neajunsuri, numeri copeicile dacă-ți ajung sau nu-ți ajung. Clar că e o nefericire și asta.”

Europa Liberă: Vor ajunge moldovenii să trăiască într-o țară unde să se considere oameni fericiți?

– „Eu îs optimistă, poate copiii noștri, generația care crește acum, dacă vor lupta pentru fericire, poate vor ajunge să fie și fericiți.”

Europa Liberă: Dar lupta asta, cum o vedeți să fie dusă?

– „Lupta asta e cam grea.”

Europa Liberă: Mă despart de Dvs. cu speranța că data viitoare, când o să vă invit la microfonul Europei Libere, o să vorbiți în termeni mai optimiști și chiar o să spuneți că există șansa ca cetățenii din Republica Moldova să fie incluși în rândul statelor în care populația e fericită.

– „Trebuie de făcut ordine în țară, dar știți că noi cam n-avem așa oameni care să poată să conducă țara aceasta. Cu toate că-i micuță și ar trebui undeva vreo doi, trei, patru oameni acolo care-s cu mintea mai trează și să poată să conducă țara ca să ne facă și pe noi fericiți.”

* * *

Așa cum ați aflat de la interlocutorii mei de la Rezina, părerile se împart între cei care se simt fericiți și cei insatisfăcuți, iar starea de spirit a cetățenilor depinde de mai mulți factori de la sănătate, calitatea vieții și până la felul în care se guvernează. Sociologul Ion Jigău, directorul CBS-AXA, constată că starea de satisfacție a moldovenilor este influențată de statutul social, dar că nu depinde doar de veniturile acestora și că zicala „Banii n-aduc fericire” pare să aibă și o altă explicație.

Ion Jigău
Ion Jigău

Ion Jigău: „Problema moldoveanului este deznădejdea și lipsa speranței pentru ziua de mâine. Aici sunt bolile noastre – faptul că noi nu vedem ieșire din această tranziție care ține atâția ani, oamenii și-au pierdut orice speranță și atunci îi clar că ei nu se simt fericiți. Fericiți sunt, de altfel, cei din Uzbekistan, unde situația este clară, din simplul motiv că ei nu-și pun o serie de întrebări pe care și le pun moldovenii.”

Europa Liberă: Credeți că mai departe de Chișinău e mai multă nefericire, că persoanele care locuiesc de obicei în mediul rural au mai degrabă o atitudine nefericită față de nivelul de trai? Aici e vorba și despre nivelul redus al veniturilor, educația, sunt mai mulți factori care intră în joc.

Dispar sate, dispare populaţia. Atunci când n-ai cu cine schimba o vorbă, alt simțământ decât deznădejde nu poţi avea...

Ion Jigău: „Sunt oameni care se descurcă, dar marea majoritate a satelor, îndeosebi cele mici, dispar; dispare de acolo populația și e clar că un bătrân care stă într-un sat din astea, când vede că în stânga, în dreapta, vizavi nu mai este nimeni, n-ai cu cine schimba o vorbă, alt simțământ decât de deznădejde nu poate avea. Problema este că de depopulare ține și prezența școlilor, nu mai vorbim de calitatea învățământului în aceste școli mici. Eu am fost ceva timp în urmă într-o școală dintr-un raion din nordul republicii. Știți, eu m-am speriat când am văzut câți bătrâni erau în cancelaria școlii, erau absolut toți bătrâni în afară de directoare. Și aici îi problema că nu sunt copii, nu sunt profesori, școlile se închid din mai multe motive, atât economice, cât și din cauza calității, fiindcă în principiu părinții care au cât de cât ceva la suflet și în minte își duc copiii în școlile mai mari, pentru că acolo calitatea îi mai bună. Din cercetările noastre, cam o treime din părinți își iau copiii din școlile acestea mici și-i duc în altă parte.”

Europa Liberă: Stabilitatea financiară te face fericit?

Ion Jigău: „De fapt, nu banii aduc fericirea, dar știți gluma – cantitatea lor. Problema este că la noi, la moldoveni, uneori cheltuielile sunt mari – nunți, cumătrii, înmormântări, că la noi îi scump și să mori acum. Și atunci, oamenii care au venituri mici, care trăiesc din munca la pământ, ei nu au unde-și vinde roada, pe urmă le-o cumpără ieftin și atunci ei îi clar că cad în disperare. Sărăcia noastră în mare măsură la țară este monetară, în sens că ei nu au bani. Cât de cât, dacă el mai poate mișca și poate crește ceva pe lângă casă nu moare de foame.”

Europa Liberă: Sănătatea personală și a familiei îi face fericiți pe mulți dintre cei cu care am discutat la Rezina și chiar fiecare dintre interlocutorii mei au vorbit despre cât de importantă este sănătatea ca să te consideri o persoană fericită.

Ion Jigău: „Numai ce am spus că la noi este scump și să mori, deci el știe că, dacă îi sănătos, poate munci și își poate asigura viața, dar dacă-i bolnav, trebuie să cheltuie banii pe medicamente, trebuie să meargă undeva departe la medici. Acolo nu numai că se duce, dar vede și alți suferinzi, uneori când vezi în jurul tău pe mulți suferinzi, chiar dacă ești sănătos, începi să nu te simți cum trebuie.”

Europa Liberă: Andrei Pleșu spunea că un om cu adevărat fericit e foarte sensibil la nefericirea altora.

Ion Jigău
Ion Jigău

Ion Jigău: „Cu sufletul începi să-i compătimești, uneori te simți nemulțumit că nu-i poți ajuta, uneori nu-i poți cu adevărat ajuta și atunci când se desparte de atmosfera ceea, e clar că el se simte mai fericit din simplul motiv că de acum a plecat de acolo și nu vede suferința.”

Europa Liberă: Cel bogat e om fericit?

Ion Jigău: „Asta ține și de mintea și sufletul lui.”

Europa Liberă: Se gândește și la spiritualitate, și la împlinirea sufletească cel care are mulți bani, multă avere?

Ion Jigău: „Din păcate, lucrurile acestea de ajutorare la noi au cam dispărut. Oamenii tot timpul vor mai mult; unul are o mașină mai luxoasă, altul are un gard mai frumos și atunci lucrurile un pic stau altfel.”

Europa Liberă: I-am întrebat pe cei de la Rezina și vă întreb și pe Dvs. – Când ați fost ultima dată fericit?

Ion Jigău: „Eu personal sunt fericit în fiecare zi din simplul motiv că văd soarele din nou, chiar dacă nu e soare, văd lumina zilei din nou, mă bucur de alții. Eu sunt în țara asta cercetător, văd că lucrurile se schimbă, după mine, într-o direcție bună, dar nemulțumirea mea este că foarte încet, extrem de încet. Eu tot aș dori să prind un timp când ar fi mult mai bine și mai repede.”

Europa Liberă: Poți fi mai fericit la muncă decât acasă?

Ion Jigău: „Dacă ți-ai găsit un loc de muncă, ești asigurat că vei putea întreține familia, n-o să moară ei de foame, ai un viitor cât de cât atâta timp cât ai de lucru, cu atât mai mult că unii bărbați tineri când se scapă undeva îs fericiți că-s liberi. În sat îi vede oricine și le spune: „Măi, dar tu ești a lui cutare, de ce te porți așa de urât?”.”

Europa Liberă: Așa se și spune că femeile ar fi ai optimiste și bărbații mai îngrijorați. Cercetările sociologice ce arată?

Problema este că noi, de fapt, nu apreciem ce avem, fiindcă totuși în țară mai sunt unele locuri de muncă...

Ion Jigău: „Cam tot asta. Capul familiei la noi, de regulă, îi bărbatul. El trebuie să întrețină familia. Îi clar că dacă nu este un delăsat, adică nu a ajuns să stea numai cu paharul în gând, atunci el are griji, fiindcă are pe cineva în spate – are părinții, are copiii de întreținut și îi clar că are griji, îi clar că se gândește unde ar putea câștiga. Problema este că noi, de fapt, nu apreciem ce avem, fiindcă totuși în țară mai sunt unele locuri de muncă. Este altceva că salariile nu-s după necesitățile noastre și atunci dânsul merge undeva mai departe, câștigă ceva, mai pune ceva deoparte, dacă poate. De regulă, încep să-și cumpere mobilă nouă, pe cea veche o aruncă; încep să-și facă reparație în casă – trebuie și asta, bineînțeles –, se mai duc mai fac nunți, mai fac cumătrii și atunci cheltuie toți banii aceia. După ce îi cheltuie, merge iarăși. Iar dacă-i tânăr și nu are familie, atunci cheltuie banii prin baruri, oricât de mulți bani ar avea, ei se termină și atunci iarăși pleacă.”

Europa Liberă: În clasamente, Republica Moldova nu ajunge în topul țărilor unde populația să se considere fericită. De ce?

Ion Jigău: „La coada listei suntem. Este un lucru esențial faptul că atmosfera din societatea noastră este una dezbinătoare, este de divizare atmosfera de aici. Eu am fost acum nu demult în Armenia, după revoluția pe care au făcut-o acolo; revoluția castroanelor, fiindcă femeile seara, la o anumită oră, scoteau castroanele pe fereastră și băteau cu polonicele. Armenia are alte probleme decât noi, de altfel mult mai grave și mai grele și greu de înlăturat. Ei în jurul lor au numai inamici – Persia, Iranul este cel mai apropiat prieten, hai să spunem așa, al lor, care de altfel aduc mulți bani acolo, fiindcă foarte mulți iranieni vin în turism în Erevan. Și am văzut o atmosferă – e drept că am mers după această revoluție – i-am văzut optimiști.”

Europa Liberă: Și de ce în alte state vezi fețe zâmbitoare, care radiază?

Ion Jigău: „Și ei au avut dușmani de care nu scăpa nici pruncul din fașă. Este altceva că lor nu le-a furat nimeni sufletul sau le-a furat într-o măsură mai mică decât la noi. Ideile bolșevice care au bântuit la noi și care mai bântuie în societatea noastră le fură sufletul. Problema este că viața contemporană este o viață cu multe incertitudini – cursul valutei, război undeva, creșterea prețurilor, sărăcia, plecarea, chestii ș.a.m.d. Și atunci, noi avem ce avem. Noi nu putem să depășim aceste mici, uneori, mici probleme, să ne descurcăm cine este cine, adică să înțelegem care minte de îngheață vara apa – dintre aleșii noștri, că unii din ei mint în alegeri că, după mine, îngheață vara apa. În cadrul tuturor alegerilor se promite marea și cu sarea, după care se uită. Ei, se mai face ceva acolo, se mai face lustru pe undeva, arată bine promisiunile că noi o să facem și mai mult ș.a.m.d. Problema noastră este că multe din proiectele de țară sunt, de fapt, proiecte pentru unii să facă bani. Cine împarte, parte-și face! – vorba veche.”

Europa Liberă: Octavian Paler zicea că nu există fericire de care să-ți amintești fără tristețe.

Noi când eram tineri, eram fericiți, din simplul motiv că eram tineri. Amintirile întotdeauna sunt dulci...

Ion Jigău: „Nu ne putem aminti fără tristețe. De ce? Din cauză că timpul a trecut, noi suntem alții, mai în vârstă. Noi când eram tineri, eram fericiți, din simplul motiv că eram tineri. Amintirile întotdeauna sunt dulci și atunci evident că nostalgia ne face să fim triști. Problema noastră este că noi nu ne putem aduce aminte de multe lucruri frumoase și bune. Binele întotdeauna se uită ușor, iar răul se ține minte.”

Europa Liberă: Dacă nu ar fi această dezbinare în societate și s-ar trage carul în aceeași direcție, ar fi altă situație?

Ion Jigău: „Vedeți că societatea noastră este foarte segmentată – o parte sunt nostalgici după Uniunea Sovietică, nu se mai întoarce timpul, roata istoriei merge numai înainte. Unii vor în Est, alții vor în Vest; oriunde am fi, noi totuna avem casa noastră. Deci, noi aici trebuie să avem grijă, în primul rând, să fie bine, ca să ne putem întoarce uneori la casa părintească. Păi din cauză că cei bogați vor să fie și mai bogați avem și această dezbinare, fiindcă de fapt atât Estul, cât și Vestul sunt niște speculații de-ale politicienilor, în primul rând. Fericirea se obține prin lupta proprie, mâinile proprii, prin mintea proprie, prin faptul că ne-am schimba cumva mentalitatea care la noi e o mentalitate, n-aș spunea că-i rea, dar totuși îi o mentalitate de țăran, de sat. Una este satul unde noi, chiar dacă-i un sat mare, ne cunoaștem. Eu am plecat de aproape 60 de ani din satul meu, dar și acum îi mai cunosc cel puțin pe cei mai în vârstă care mai sunt viață pe toți. În oraș, Petru Cărare avea cândva un vers: Sus străin, jos străin, în stânga străin, în dreapta străin, și tata sub crucea din deal. Deci, el vorbea de bloc.”

Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru cei care se consideră nefericiți?

Ion Jigău: „Să încerce să se lupte, fiindcă cum spunea un filosof rus, care este un nume colectiv, Kozma Prutkov: Salvarea celor care se îneacă este în mâinile celor care se îneacă.”

Europa Liberă: Și asta o repetați de fiecare dată când veniți la microfonul Europei Libere.

Ion Jigău: „Filosofii nu degeaba au spus-o. Nimeni nu-ți poate dărui fericirea, fiindcă omului nu poți să-i dai cu de-a sila, poți să-i iei cu sila, dar să-i dai cu de-a sila nu poți. I-ai dat, merge după colț și o aruncă. Nu te poate face fericit nimeni, dacă tu nu o vrei. Deseori bolile vin din cauza caracterului prost al omului, care are o deznădejde anumită. Mi-am adus aminte de un caz. Este un trib în Mexic, tocmai în munții Californiei mexicane, un trib care se numește Tarahumara. Acești indieni care sunt foarte rezistenți mor uneori de tineri. El spune: eu mâine am să mor. Și moare cu adevărat mâine, iar medicii nu-i pot determina cauza morții.”

Europa Liberă: Și dacă spune că eu trăiesc o sută de ani, va trăi până la o sută de ani?

Ion Jigău: „Da, asta e, fiindcă fenomenul acestui trib este mentalitatea lor și, când el își spune că eu mâine am să mor, cumva își oprește inima.”

Europa Liberă: Cineva așa zicea: Să fim fericiți, pentru că fericirea nu ne costă nimic.

Ion Jigău: „Da, ea nu ne costă nimic; ne costă buna dispoziție și speranța în ziua de mâine și, de fapt, poate și optimismul cu care am rezolva niște probleme.”

Au fost opiniile sociologului Ion Jigău. Dacă este să ne luăm după ce a spus Thomas Jefferson, al treilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, „grija pentru viaţa și fericirea umană… este singurul obiectiv legitim al guvernării bune”, înseamnă că autorităţile trebuie să își facă partea lor și fără asta nu se poate. Sociologii spun că declinul sistemului social și creșterea corupţiei sunt factori majori în scăderea nivelului de fericire. De asemenea, s-a demonstrat că satisfacţia în viaţă este cel mai bun indicator dacă un guvern va fi reales sau schimbat, mai important decât creșterea economică, șomajul sau inflaţia. Pe de altă parte, un guvern bun nu poate aduce în viaţa unui om acele elemente sociale pe care trebuie să și le procure singur, dacă vrea să fie cu adevărat fericit, iar la acest capitol mai sunt multe de învăţat și schimbat.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG