Linkuri accesibilitate

Fertilizarea politică transversală: când partidele pun pe liste candidați din altă țară


Plenul Parlamentului European

Partidele tradiționale, cum sunt socialiștii și creștin-democrații, rămân în general strict naționale, iar în Parlamentul European ele se coalizează doar temporar.

Formarea partidelor transnaționale în Parlamentul European nu a fost singurul pas spre o tot mai mare integrare politică europeană. Următorul pas, de îndată ce legislațiile politice au permis-o, a fost atunci când unele partide au introdus pe liste și au făcut să intre în Parlamentul European candidați din alte țări decât cea de origine a partidului.

Fertilizarea politică transversală: când partidele pun pe liste candidați din altă țară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:30 0:00
Link direct

Cazul cel mai cunoscut de politician ales în Parlamentul European pe listele unui partid din altă țară rămâne ecologistul german Daniel Cohn-Bendit, celebrul lider al revoltei studenților francezi din mai 1968.

Daniel Cohn-Bendit
Daniel Cohn-Bendit

​Cunoscut atunci ca Dany le Rouge („Dany cel roșu”, atât pentru culoarea lui politică, dar și pentru culoarea părului), Cohn-Bendit, studentul anarhist, avea atunci să fie expulzat din Franța și a primit apoi o lungă interdicție de sejur în Franța. Avea să se întoarcă abia în anii 1990. Bilingv perfect, în 1999 el a devenit șeful ecologiștilor francezi și a intrat pe listele lor în Parlamentul European de la Strasbourg, în care el a fost unul din cei mai activi sprijinitori ai idealului integrării europene, până la crearea Statelor Unite ale Europei, alături de șeful liberalilor europeni, belgianul Guy Verhofstadt, împreună cu care a și scris un Manifest pentru o Europă Federală.

Ce doi au arătat că doi europarlamentari din țări diferite, venind unul dinspre stânga extremă, iar celălalt dinspre dreapta moderată, pot împărtăși același ideal politic european.

Un exemplu de partid politic care a trimis pe listele sale europarlamentari din alte țări a fost și Partidul Radical italian al răposatului Marco Pannella. Partidul Radical, de tendință libertariană și ecologistă, e cunoscut și prin faptul că a introdus-o în Parlamentul național italian pe actrița porno de origine maghiară Ilona Staller (cunoscută sub numele de Cicciolina).

În Parlamentul European, Partidul Radical l-a avut, de pildă, ca eurodeputat pe belgianul Olivier Dupuis. Partidul a avut de asemenea un comisar european, pe actuala președintă Emma Bonino. Mai recent, Radicalii au intrat în internaționala ALDE, condusă în Parlamentul European de același belgian Guy Verhofstadt, însă, conform statutelor, Partidul Radical Transnațional refuză acum să mai ia parte în alegeri.

Un alt caz e cel al unor persoane naturalizate într-una din țările membre ale UE, venind din afară, cum este eurodeputata franceză Eva Joly. Norvegia nu este țară membră în UE, dar norvegiana Eva Joly a devenit judecătoare în Franța, a fost naturalizată și este acum eurodeputată ecologistă franceză.

E interesant de remarcat că avem aici partide recente și relativ încă marginale în multe țări, precum ecologiștii, radicalii și libertarienii. Partidele tradiționale, cum sunt socialiștii și creștin-democrații rămân în general strict naționale, iar în Parlamentul European ele se coalizează doar temporar, rămânând împărțite în grupuri naționale.

O excepție în grupul creștin-democrat PPE o constituie Fidesz al lui Viktor Orban, la origine un partid liberal, care l-a introdus pe listele sale în Parlamentul European pe maghiarul din România László Tőkés.

***

Includerea candidaților din R. Moldova pe listele partidelor din România în timpul diverselor scrutine a devenit o tradiție. Alegerile europarlamentare nu sunt o excepție, dar observatorii spun că entuziasmul participativ al basarabenilor nu are cum să surclaseze motivația înregistrată la parlamentare sau la prezidențialele din România.

Doi din cinci candidați din R. Moldova pe listele partidelor din România la apropiatul scrutin europarlamentar sunt bine cunoscuți şi promovați de partide cu șanse. Fostul premier Iurie Leancă este pe poziția a patra în lista Partidului Pro România condus de ex-premierului român Victor Ponta. Economista Daniela Şerban, care de la Bursa de Valori București a ajuns în echipa celei mai mari companii de afaceri publice din România se regăsește, ce-i drept, la coada listei anunțate de Alianța 2020 USR PLUS a fostului premier român Dacian Cioloş.

La precedentele alegeri europarlamentare din 2014 niciunul din cei 11 candidaţi din R. Moldova nu a ajuns în Parlamentul European. Peste 9500 de cetăţeni români din R. Moldova s-au prezentat atunci la urnele de vot. Cele mai multe voturi au acumulat tocmai formațiunile care au inclus basarabeni pe listele lor. Majoritatea au votat pentru Partidul Mişcarea Populară al fostului preşedinte român Traian Băsescu, care l-a inclus în listă pe moldoveanul Alexandru Leşco, fost deţinut politic la Tiraspol. La apropiatele europarlamentare al doilea pe lista Partidului Mişcarea Populară figurează basarabeanul Eugen Tomac. La parlamentarele din 2012 el a obţinut mandatul de deputat graţie votului basarabenilor cu cetăţenie română.

De regulă, candidaţii moldoveni se regăsesc pe locuri cu șanse minime sau pe listele unor partide nu tocmai prestigioase...

Includerea pe liste a candidaţilor din stânga Prutului în europarlamentare rămâne a fi un gest mai curând simbolic al partidelor din România. De regulă, candidaţii moldoveni se regăsesc pe locuri cu șanse minime sau pe listele unor partide nu tocmai prestigioase, ceea ce îi demotivează pe potențialii alegători din R. Moldova, care mai sunt și slab conectaţi la realităţile politico-juridice din UE.

În schimb, în alegerile parlamentare din România ponderea candidaţilor moldoveni e mai mare şi aceştia au mai multe şanse. La parlamentarele din 2016, politicienii moldoveni Constantin Codreanu şi Ion Hadârcă au fost aleşi în Parlamentul Român.

Nu existe estimări foarte exacte ale numărului potenţialilor alegători în R. Moldova. Cea mai mare prezenţă la vot a fost la prezidențialele din 2014. Atunci au participat în turul doi peste 35 de mii de alegători, adică cu 25 de mii mai mulţi decât la europarlamentarele din acelaşi an. Unii observatori nu exclud însă că la apropiatele alegeri pentru Parlamentul European la urne ar putea veni mai mulţi locuitori ai R. Moldova cu cetăţenia românească faţă de scrutinul europarlamentar anterior. Una din explicaţii ar fi prestaţia deputaţilor români din parlamentul European care nu au ezitat să taxeze foarte vocal în ultimii ani derapajele anti-democratice ale guvernării moldovene.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG