Linkuri accesibilitate

«Europa arde»: manifestul patrioților europeni


Protestatari anti-UE dau foc steagului Uniunii Europene în centrul capitalei bulgare Sofia, imagine de arhivă.

O scrisoare a 30 de intelectuali asupra iminenței unei crize fatale pentru Vechiul Continent.

Luptați pentru Europa... altfel au să ne-o distrugă!

Un grup de 30 dintre cei mai mari intelectuali și scriitori ai Vechiului Continent au lansat în weekend un apel cu nuanțe disperate, de ultima oră, preluat de mai multe mari cotidiane naționale de-a lungul și de-a latul continentului și avertizând asupra iminenței unei crize fatale: Europa traversează cea mai turbulentă perioadă a sa din anii 1930 încoace și toți patrioții europeni ar trebui să se unească pentru a-i pune capăt.

Principalii autori sunt Bernard-Henri Lévy, Milan Kundera, Salman Rushdie, Elfriede Jelinek și Orhan Pamuk.

Europa e atacată din interior de profeți îmbătați de ranchiună, scriu semnatarii, profeți care cred că le-a sosit ceasul și care strigă:

«Să terminăm odată cu construcția europeană și să regăsim «sufletul națiunilor»… dar acel suflet al națiunilor nu există decât în imaginația demagogilor și în programul comun al forțelor populiste care năvălesc pe continent.»

Nu e prima oară că figuri intelectuale de asemenea importanță se reunesc pentru a prezenta un proiect European comun.

Am mai scris aici, în 2012, despre acel Manifest pentru Statele Unite ale Europei redactat de două figuri atât de opuse cum sunt Daniel Cohn-Bendit (politicianul ecologist fost lider al revoltei studențești din mai '68 în Franța) şi șeful Liberalilor din Parlamentul European, belgianul Guy Verhofstadt.

De astă dată, însă, situația este mult mai gravă decât acum șase ani, când criza părea doar economică. Europa, scriu cei 30, e pe cale de a fi abandonată de cei doi aliați istorici care sunt Marea Britanie și Statele Unite și a devenit ținta manevrelor fățișe ale stăpânului Kremlinului. Alegerile europene din luna mai vor avea loc tocmai pe acest fundal.

Cei care mai cred în moștenirea lui Erasmus, Dante, Goethe și Comenius riscă să se lovească, prin resemnare și pasivitate, de o politică a disprețului pentru inteligență și cultură, de o explozie de xenofobie și antisemitism: un dezastru pentru noi toți.

«La trei sferturi de secol de la înfrângerea fascismului și 30 de ani de la căderea zidului Berlinului, ne înfruntăm cu o nouă bătălie pentru civilizație», scriu cei 30 de semnatari. Ei lansează un apel în ajunul alegerilor, pe care nu le doresc câștigate de «cioclii ideii europene ».

Și aici scrisoarea se încheie cu un apel sub formă de nostra culpa:

Generația noastră a comis o eroare.

Precum acei garibaldieni care în sec. XIX repetau, ca pe o mantra: «L'Italia farà da sé» (Italia se va face de la sine), și noi am crezut că unitatea continentului se va face de la sine, fără caznă și efort.

Am trăit în iluzia unei Europe firești, înscrisă în natura lucrurilor, și care se va face chiar fără noi, fără ca noi să mișcăm un degete, pentru că așa ni se părea a fi «mersul Istoriei».

Tocmai acest providențialism trebuie lepădat.

Trebuie să lăsăm în urmă această Europă leneșă, lipsită de vlagă și idei.

Nu mai avem de ales.

Atunci când urlă populismele, trebuie să dorim Europa sau să dispărem.

Principalii autori sunt Bernard-Henri Lévy, Milan Kundera, Salman Rushdie, Elfriede Jelinek și Orhan Pamuk.

Ceilalți semnatari sunt: Vassilis Alexakis (Atena), Svetlana Alexievich (Minsk), Anne Applebaum (Varșovia), Jens Christian Grøndahl (Copenhaga), David Grossman (Ierusalim), Ágnes Heller (Budapesta), Ismaïl Kadaré (Tirana), György Konrád (Debrecen), António Lobo Antunes (Lisabona), Claudio Magris (Trieste), Ian McEwan (Londra), Adam Michnik (Varșovia), Herta Müller (Berlin), Ludmila Oulitskaïa (Moscova), Rob Riemen (Amsterdam), Fernando Savater (San Sebastián), Roberto Saviano (Neapole), Eugenio Scalfari (Roma), Simon Schama (Londra), Peter Schneider (Berlin), Abdulah Sidran (Sarajevo), Leïla Slimani (Paris), Colm Tóibín (Dublin), Mario Vargas Llosa (Madrid), Adam Zagajewski (Cracovia)

Întâlnim aici câteva din cele mai mari nume ale literelor și culturii europene, de la premii Nobel de literatură precum Elfriede Jelinek, Herta Müller, Svetlana Alexievich și Orhan Pamuk, la scriitori precum Salman Rushdie și Roberto Saviano, care sunt obligați să trăiască în clandestinitate pentru cele ce au scris.

Tocmai prezența acestora dă o mare greutate textului. Oameni care nu mai au nimic de pierdut arată că se pot încă implica în lupta pentru o civilizație pe cale de a fi înecată în torentele meschine ale unor naționalisme reînviate printr-o inginerie manipulatoare la scară continentală.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG