Letonia a devenit de la 1 ianuarie a 18-a țară a zonei euro, dând ocazia afișării unui euro-optimism pe care performanțele reale ale țărilor ce au trecut la uniunea monetară nu l-ar justifica altminteri. O noua țară care se alătură zonei euro este, în mod cert, ocazia de a arăta că situația se ameliorează.
Nu e nicio exagerare în a spune că Letonia a trecut la euro împotriva dorinței unei majorități a populației.
Sondajele arătau că 60% din letoni erau împotriva abandonării monedei naționale, lats, introdusă în 1993, imediată după prăbușirea URSS-ului.
Prețurile au crescut de îndată după trecerea la euro, iar efectul psihologic e sporit și de faptul că moneda europeană fiind mai slabă decât defunctul lats, etichetele arată deja prețuri mai ridicate.
Letonia a trecut la euro în vreme ce încă nu a ieșit din profunda criză economică ce a inceput în 2008.
Șomajul e de 14%, mai ridicat decât media europeană, iar 37% din populație se află la limita sărăciei. Salariul minim e de 285 de euro (200 de lats pînă recent), ceea ce situează Letonia, pe scara sărăciei europene, imediat deasupra Bulgariei, României și Croației și sub Grecia.
De-a lungul crizei, guvernul a refuzat să devalueze moneda națională, aplicând cu strictețe toate măsurile de austeritate impuse de IMF și de UE.
Teoretic, Letonia era obligată să treacă la euro. Din 2002 încoace, de la introducerea monedei europene, toate țările care aderă la UE trebuie să intre în uniunea monetară de îndată ce deficitul lor coboară sub 3%, iar datoria publică sub 60% din PIB. După 2007, Slovenia, Slovacia, Estonia, Ciprul și Malta au trecut la euro, iar Lituania ar trebui să urmeze în 2015.
Niciuna din țările nou venite nu poate să negocieze o clauză care i-ar permite să nu adere la euro, clauze cum sînt cele de care beneficiază Anglia, Danemarca și Suedia. Fostele țări comuniste nu au de ales, însă pot să decidă ritmul în care aplică reformele și să întârzie momentul aderării la euro. Țări precum Ungaria sau Polonia nu sînt câtuși de puțin grăbite să adopte moneda europeană.
Criticii subliniază că Letonia a trecut la euro într-un moment în care economia sa se află încă într-o stare dificilă. Pe deasupra, din pricina ratei din ce în ce mai coborâte a natalității și a exodului tinerilor, populația Letoniei scade. Populația este acum de 2 milioane de locuitori, cu 13% mai puțin decât acum 10 ani.
Măsurile de austeritate au putut fi aplicate, așa cum s-a întâmplat în 2010 în România, datorită faptului că societatea civilă este încă slabă și nestructurată, moștenire a mentalității sovietice.
Nu s-ar putea însă spune același lucru despre o țară ca Polonia, cu o populația de aproape 40 de milioane de locuitori și o lungă istoriei a rezistenței civile în fața abuzurilor puterii.
