Partidul Acţiune şi Solidaritate, condus de Maia Sandu, a prezentat astăzi o schiţă de proiect legislativ care, dacă s-ar accepta de parlamentari, ar limita până la două salarii medii pe economie suma donaţiilor în numerar oferite de o persoană fizică unei formaţiuni politice. Până nu demult, regulamentul Comisiei Electorale Centrale privind finanţarea activităţii partidelor politice conţinea un plafon al donaţiilor în numerar, însă prevederea a fost contestată în judecată şi, prin urmare, anulată. Maia Sandu insistă că marele beneficiar al acestei decizii a fost Partidul Democrat care, astfel, a reuşit să încaseze donaţii de milioane de lei.
În decembrie 2015, când Comisia Electorală Centrală a hotărât că donaţiile directe făcute de o persoană nu pot depăşi un salariu mediu pe economie, adică puţin peste cinci mii de lei, observatori ai vieţii politice anticipau că decizia va aduce după sine la creşterea transparenței în activitatea partidelor. Nu a fost aşa şi asta pentru că, mai târziu, trei partide extraparlamentare au contestat prevederea în judecată, iar în luna mai a acestui an plafonul a fost anulat.
În cadrul unei conferințe de presă organizată astăzi, lidera PAS, Maia Sandu, a acuzat Partidul Democrat că ar fi beneficiat de pe urma acestei situații. Ea susţine că în perioada cât instanţa de judecată analiza cererea de anulare a plafonului PD ar fi acceptat, contrar legii, donaţii de milioane de lei. Orice decizie judecătorească nu are efect retroactiv, prin urmare, până în luna mai a acestui an donaţiile către partide erau limitate, explică Maia Sandu:
„CEC-ul este prima instanţă care trebuie să sesizeze Partidul Democrat şi chiar dacă noi am făcut nenumărate scrisori la Comisia Electorală Centrală şi am întrebat de ce acest lucru nu se întâmplă, răspunsurile au fost întotdeauna evazive, după care a apărut acest proces de judecată şi CEC face referinţă la această decizie a judecăţii. Chiar şi aşa, această decizie nu este retroactivă. Există o perioadă pentru care sigur Partidul Democrat trebuie să plătească pentru că a încălcat legea. Comisia Electorală Centrală nu are independenţă şi vorbim aici de câţiva membri. Dacă nu au independenţa să-şi facă treaba, atunci să plece, pentru că ei vor răspunde pentru faptul că nu cer punerea în aplicare a legii.”
O constatare similară a formulat zilele trecute şi Asociaţia Promo-Lex, specializată în monitorizarea alegerilor şi activităţii partidelor moldovene. Un raport prezentat de Asociaţie arată că trei formaţiuni politice ar trebui să verse în bugetul de stat sau să restituie donatorilor sumele acceptate peste limită. Astfel, potrivit raportului Promo-Lex, Partidul Unităţii Naţionale ar trebui să transfere în visteria statului peste 16 mii de lei, Partidul Demnitate şi Adevăr - 58 de mii lei, iar lider la acest capitol este Partidul Democrat cu aproape 17 milioane lei.
Solicitat de Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al formaţiunii, Vitalie Gămurari, a respins acuzaţiile aduse de PAS, sugerând că activitatea partidului pe care îl reprezintă este transparentă:
„Nu este prima declaraţie făcută de acest gen de unii lideri ai opoziţiei, inclusiv cele extraparlamentare. În principiu, noi nu comentăm declaraţiile care sunt făcute de ei, doar vreau să reafirm poziţia Partidului Democrat că de fiecare dată a făcut tot posibilul să respecte legislaţia prin transparenţă, inclusiv în ce priveşte aspectul financiar. Sunt rapoarte transparente, oficiale, publice din care se poate observa foarte clar care sunt tendinţele şi care a fost activitatea partidului.”
În aşteptarea unei reacții din partea Comisiei Electorale Centrale, experţii care au monitorizat recentele scrutine electorale constată că justiţia moldoveană a făcut un mare deserviciu alegătorilor, atunci când a anulat plafonul pentru donații. Astăzi, oricine poate duce bani „cu sacul” la partide, la modul direct, fără să fie întrebat despre proveniența lor. În asemenea condiții, experții se arată sceptici că viitoarele alegeri parlamentare se vor desfășura în condiții de transparență maximă.
