Linkuri accesibilitate

General: „Sistemele antiaeriene sunt o prioritate legitimă de apărare a R. Moldova”


Militarii Armatei Naționale în timpul unor exerciții pe poligon
Militarii Armatei Naționale în timpul unor exerciții pe poligon

R. Moldova poate primi sistemele de apărare antiaeriană de la partenerii externi mult mai rapid decât să le procure din propriul buget, iar decizia Maiei Sandu de a solicita astfel de sisteme este una motivată și legală, a comentat pentru Europa Liberă generalul moldovean Ion Coropcean.

Ion Coropcean salută militarii implicați în misiunile internaționale din Irak, 6 noiembrie 2013
Ion Coropcean salută militarii implicați în misiunile internaționale din Irak, 6 noiembrie 2013

Demnitari de rang înalt au spus, în repetate rânduri, că R. Moldova primește de la partenerii săi externi doar asistență militară neletală. Poziția autorităților s-a schimbat însă recent, când președinta Maia Sandu a solicitat Occidentului sisteme antiaeriene de supraveghere, care sunt arme neletale, dar și sisteme antiaeriene de apărare (rachete și artilerie antiaeriană), considerate arme letale.

Generalul Ion Coropcean, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale, crede că solicitarea Maiei Sandu este una motivată, pentru că se include în viziunile strategice de dezvoltare și de modernizare a Armatei Naționale.

„Apărarea antiaeriană s-a evidențiat ca o prioritate pentru amenințările pe care le-a demonstrat războiul din Ucraina față de teritoriul R. Moldova și securitatea ei. Consider această solicitare una actuală și necesară. Ea se înscrie în partea legală a R. Moldova de a avea propriile forțe armate și de a fi capabilă să se apere”, susține generalul.

În opinia lui Coropcean, cei care vor spune că „neutralitatea înseamnă dezarmare” sau că sistemele antiaeriene sunt arme letale și că R. Moldova nu le poate avea, vor greși.

„Dreptul la apărare antiaeriană se include în acea abordare a cartei ONU care dă aceste drepturi fiecărui stat, inclusiv și Republicii Moldova. Este absolut legal și în contextul principiului neutralității despre care se vorbește. R. Moldova se bazează pe suficiența defensivă, prin care-și dezvoltă sistemul de apărare nu mai mult decât pentru a-și asigura propria siguranță”, afirmă Coropcean.

Generalul crede că R. Moldova poate primi aceste sisteme antiaeriene pe trei căi: să le cumpere cu bani din bugetul de stat, ceea ce a nu-și poate permite în perioada imediat următoare; să procure treptat, pe parcursul câtorva ani; sau, în cel mai realist scenariu, să le primească în calitate de ajutor de la partenerii externi, la care a și apelat Maia Sandu.

Ce este un sistem de apărare antiaeriană?

Sistemul de apărare antiaeriană are două componente majore, explică generalul. Prima ține de supraveghere. Este vorba de mijloace care monitorizează spațiul aerian și, la momentul încălcării lui, fixează și transmite informația organelor de conducere a controlului spațiului aerian, care urmează să decidă cum să reacționeze împotriva încălcării spațiului aerian.

În acest caz, există două modalități de reacție:

  • Aparatul de zbor poate fi impus să părăsească spațiul aerian al R. Moldova. Aici intervine aviația.
  • Dacă obiectul prezintă pericol pentru securitate, pentru cetățeni și obiective de infrastructură, atunci poate fi luată decizia de a opri zborul prin mijloace active – sisteme de rachete sau sisteme de artilerie antiaeriană.

Rachetele și artileria antiaeriană sunt letale, dar se încadrează în categoria armelor de apărare, precizează generalul Ion Coropcean.

De la începutul războiului din Ucraina, în R. Moldova au avut loc mai multe incidente cu rachete. Trei rachete rusești de croazieră lansate contra Ucrainei au violat spațiul aerian al R. Moldova. De asemenea, în trei localități din nordul țării, la granița moldo-ucraineană (Naslavcea, Briceni și Larga) au fost descoperite fragmente de rachetă.

  • 16x9 Image

    Denis Dermenji

    Scriu pentru versiunea de limbă rusă și română a site-ului Europa Liberă Moldova, despre conflictul transnistrean și procesul de reglementare, dar și despre temele de actualitate din R. Moldova. Din 2018 până în 2021 am lucrat la Moldova 1 și Jurnal TV. În 2022,  fiind jurnalist la newsmaker.md, am scris și am filmat reportaje din regiunea Kiev, în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.

XS
SM
MD
LG