Luni seară, zeci de mii de oameni au ieșit pe străzile din Tbilisi, în semn de sprijin pentru candidatura Georgiei la aderarea la Uniunea Europeană, după ce Comisia Europeană a pus serios sub semnul întrebării șansele țării de a primi vineri, la summitul UE, statutul oficial de candidată la aderare.

Fluturând steaguri georgiene, ucrainene și ale Uniunii Europene, zecile de mii de manifestanți s-au adunat în fața Parlamentului, unde au scandat „Noi suntem Europa”.

„Marșul pentru Europa” a fost inițiat de principalele organizați pro-europene din țară, alături de partidele de opoziție.

Participanții au mărșăluit spre Piața Europei, iar la sfârșitul mitingului au scris mesaje pe caldarâm.

Potrivit agenției AFP, la miting ar fi participat peste 120 de mii de oameni, estimare care s-a bazat pe imaginile din dronă luate în timpul marșului.

Partidele de opoziție care au susținut mitingul au spus că doresc „să demonstreze angajamentul poporului georgian față de opțiunea sa europeană și de valorile occidentale”.

Aderarea la UE este „o alegere istorică și o aspirație a georgienilor, pentru care toate generațiile s-au sacrificat”, au scris organizatorii mitingului pe Facebook.

Șota Digmelațvili de la mișcarea pentru drepturile civice „Shame” (Rușine) a citit un manifest și a anunțat lansarea unei noi mișcări populare care va include partide de opoziție, organizații ale societății civile, jurnaliști și sindicate pentru a exercita presiuni asupra guvernului.

„Nerespectarea cererilor noastre va duce la nesupunere în masă”, se spune în manifest. „Toate regiunile și orașele Georgiei”, se mai arată în manifest, „se vor ridica într-un val de rezistență nonviolentă care-i va mătura de la putere pe cei care ne blochează drumul spre Europa”.

Potrivit manifestului, „principalul obstacol în calea integrării europene este Bidzina Ivanișvili”, miliardarul care a fondat partidul de guvernământ „Visul georgian”. Deși nu mai are nici un mandat politic, se crede în continuare că Ivanișvili este cel care conduce țara din umbră.

Ce a recomandat Comisia Europeană

Încă în februarie, în primele zile după invazia rusă, Ucraina a înaintat cererea oficială de aderare la Uniunea Europeană – în speranța că statutul de țară candidată îi va aduce mai multă securitate, marcând totodată – simbolic - ruperea definitivă de trecutul sovietic, ieșirea din sfera de influență a Moscovei.

La scurt timp după aceea, pe 3 martie, Georgia și R. Moldova au făcut același lucru, iar în acest „Trio al aderării” Georgia ar fi avut cărțile cele mai bune.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a recomandat ca Ucraina și R. Moldova să primească statutul de țări candidate, cu anumite condiții. În cazul Georgiei este invers: are de îndeplinit anumite criterii, de făcut anumite reforme, înainte de a putea aspira la acest statut. Decizia finală revine șefilor de state și guverne din Uniunea Europeană, dar este puțin probabil, cum declara luni și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca la summit-ul de la sfârșitul acestei săptămâni Consiliul European să nu urmeze recomandarea.

Punctele forte ale Georgiei

Din punct de vedere tehnic — îndeplinirea angajamentelor cuprinse în Acordul de Asociere cu UE, semnat în 2014 — Georgia este cea mai performantă, remarcă analistul Thomas de Wall, de la „Carnegie Europe”.

Argumentul geopolitic vorbește de asemenea în favoarea Georgiei, care, obiectiv vorbind, este chiar mai vulnerabilă în fața Rusiei decât Ucraina.

Țara este ferm pro-occidentală. Sondajele arată în mod constant că mai mult de 80% din populație susține aderarea la Uniunea Europeană, chiar dacă nu le este mereu clar ce implică acest proces.

Georgia respectă și aplică sancțiunile internaționale impuse Rusiei după invazia din Ucraina. A votat mereu împotriva Moscovei, în toate forurile internaționale. Încă nu are relații diplomatice cu Moscova.

Starea democrației și polarizarea

Problema Georgiei în acest moment este conducerea politică, mai bine zis, lipsa unei direcții politice clare. Premierul Irakli Garibașvili, consideră analiștii politici, este prea timid și lipsit de inițiativă, așa s-ar explica refuzul său de a-și exprima deschis solidaritatea cu Ucraina sau eventual de a merge la Kiev. Iar omul puternic din spate, fondatorul partidului de guvernământ, miliardarul Bidzina Ivanișvili, pare să dorească această ambiguitate, pentru că – arată un recent raport Transparency International – relațiile sale cu Moscova sunt dictate strict de interesele de afaceri. Motiv pentru care mai are și parteneri de afaceri în Rusia.

Când vine vorba de îndeplinirea primului criteriu de aderare, stabilitatea instituțiilor care garantează statul de drept și domnia legii, Georgia are restanțe: alegeri controversate, un sistem juridic politizat, incapacitatea autorităților de a preveni atacurile violente împotriva jurnaliștilor sau a participanților la ultimul Marș Pride de la Tbilisi.

Polarizarea scenei politice și de aici a societății este o altă mare problemă a Georgiei.

Principalele două partide, „Visul georgian” aflat la guvernare și partidul de opoziție „Mișcarea Națională Unită”, par mai preocupate de războiul dintre ele decât de unitatea națională sau de efectele războiului din Ucraina.

Ambele au subminat un acord politic negociat cu răbdare de președintele Consiliului European, Charles Michel anul trecut.

Pe 17 iunie, când a prezentat recomandările Comisiei Europene privind cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei, Ursula von der Leyen a remarcat că pentru Georgia „a venit momentul să se unească din punct de vedere politic, să proiecteze o cale clară către reforma structurală, o cale care stabilește în mod concret reformele necesare, coopetează societatea civilă și beneficiază de un sprijin politic larg”.

„Recomandăm consiliului să acorde o perspectivă europeană și să revină și să evalueze modul în care Georgia îndeplinește numărul de condiții, înainte de a-i acorda statutul de candidat”, a mai spus președinta Comisiei Europene.