Linkuri accesibilitate

Gh. Cojocaru: Problema ecologică nu e una de mediu, ci de securitate națională


Vasile Botnaru stă de vorbă cu istoricul și comentatorul Gheorghe Cojocaru care analizează urgența măsurilor ecologice pe care trebuie să le întreprindă guvernul:

Gheorghe Cojocaru: „Problematica climatică și componenta verde a programului guvernării actuale tind să se alinieze la programele europene și internaționale în materie de reducere a emisiilor de gaze și de protejare a mediului ambiant. Cu puținele păduri care i-au mai rămas după tăierile ilicite fără număr, indiferent de guvernările care s-au succedat, și cu cele două râuri - Prut și Nistru -, Republica Moldova nu prea dispune de resurse care să-i asigure un aer și o apă curată pentru ani buni înainte.”

Europa Liberă: Problema apei este foarte presantă, pentru că, în fond, Chișinăul se aprovizionează și, literalmente vorbind, bea apă din Nistru, iar între cele două maluri ale bătrânului fluviu curge tot mai puțină apă și, ceea ce este și mai grav, o apă tot mai murdară, cu o vegetație și o lume acvatică tot mai rară din cauză că este strivită, de fapt, de turbinele centralelor. Și vă întreb: cum credeți, cine se face vinovat de această stare de lucruri?

Gheorghe Cojocaru: „Râurile nu sunt proprietatea privată a cuiva, ele fac parte din patrimoniul național și statul este cel care trebuie să se îngrijească de starea apelor Prutului și Nistrului. Nistrul, de exemplu, scaldă malurile Republicii Moldova și ale Ucrainei și guvernele celor două state sunt direct responsabile de starea râului, însă în realitate se pare că instituțiile care au misiunea de a proteja mediul acvatic sunt prea puțin preocupate de toate aceste probleme. Degradarea Nistrului se datorează nu numai barajelor construite artificial de-a lungul cursului său, ci și excavărilor necontrolate de nisip și piatră de râu, ca și deversărilor directe de ape industriale și resturilor menajere.”

Europa Liberă: Experții ecologiști dau alarma de mai multă vreme în legătură cu nivelul scăzut al apei Nistrului. Ei spun că dovadă este anul cu ploi abundente, cum a fost anul acesta, când apa Nistrului a rămas la cote joase. S-a văzut că însăși capitala Chișinău riscă să se confrunte cu un deficit de apă, adică mai grav decât atât nici că se poate. Iarăși vă întreb: de ce s-a ajuns în această situație?

Gheorghe Cojocaru: „Ecologiștii atrag atenția pe bună dreptate asupra faptului că agravarea stării Nistrului s-a accentuat din momentul în care în amontele fluviului partea ucraineană a demarat construcția unui lanț de hidrocentrale, cu lacuri de acumulare, ceea ce a afectat debitul apei în avalul râului. Potrivit unor date statistice, doar în urma conectării suplimentare a două generatoare la Centrala hidroelectrică de acumulare de la Novodnestrovsk, volumul anual al Nistrului a scăzut de la 10 la 7 kilometri cubi de apă, ceea ce este egal cu cantitatea de apă care curge pe Prut timp de un an. Consecințele pentru apa, flora și fauna Nistrului vor deveni de-a dreptul dezastruoase după darea în exploatare a celorlalte turbine prevăzute să fie construite de către partea ucraineană.”

Europa Liberă: Până să vă întreb despre obligațiile Ministerului de Externe și ale guvernului în ansamblu, ar fi să vă întreb despre Ministerul Mediului, care, iată, în designul Cabinetului de miniștri a fost identificat ca o structură separată, ceea ce n-a mai fost în alți ani, când era comasat împreună cu agricultura. Chiar dacă funcționează doar de vreo două luni, vreau să vă întreb: ce ar putea să întreprindă pentru a reduce, dacă nu a exclude toate aceste riscuri în privința Nistrului și a se evita o catastrofă de-a dreptul vorbind?

Gheorghe Cojocaru: „Ministerul Mediului trebuie să intervină cât mai convingător și rezultativ acolo unde este necesar, să intervină și pe lângă autoritățile ucrainene, și în cadrul regional sau pe lângă factorii de răspundere europeni, pentru a nu admite să se producă o catastrofă ecologică. Lupta pentru apa curată a Nistrului nu va fi una ușoară. Niciun guvern de la Chișinău până acum nu și-a făcut prea mare bătaie de cap cu această problemă. Însă de acum încolo va trebui să se realizeze că este o chestiune nu numai de mediu, dar și de securitate națională, poate că în primul rând, și ea va trebui tratată în consecință.”

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG