Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: 1989 și greva împotriva limbii și scrisului lui Eminescu


Chişinau, Ziua Limbii Române, 31 august 2017

Un punct de vedere săptămânal în dialog.

Gheorghe Cojocaru
Gheorghe Cojocaru

Gheorghe Cojocaru: „În preajma Sărbătorii Limbii Române, pe ambele maluri ale Prutului, nu și în stânga Nistrului, cu regret, un lucru mai puțin cunoscut, dar care merită să fie reamintit, este că revenirea la limba română și literele latine avea loc în anul în care UNESCO, confirmând valoarea universală a creației lui Mihai Eminescu, adoptase o rezoluție specială privind comemorarea unui centenar de la trecerea poetului în neființă.

În acest context, Uniunea Scriitorilor de la Chișinău decidea ca săptămânalul Literatura și Arta să înceapă să apară cu litere latine din 15 iunie 1989, aducând astfel un omagiu plin de semnificații marelui poet.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:56 0:00
Link direct


Europa Liberă: Dacă veni vorba despre 1989, exact în anul în care Eminescu era omagiat la nivel internațional, în fosta RSS Moldovenească se declară o grevă împotriva limbii și scrisului lui Eminescu. Cum s-a ajuns până aici?

Gheorghe Cojocaru: „Chestiunea declarării limbii materne a populației băștinașe majoritare drept limbă de stat și revenirii la alfabetul latin concentra cele mai mari contradicții din societatea de atunci. Dacă pentru o majoritate a populației această revendicare era un drept firesc și vital necesar în scopul perpetuării identității sale etnoculturale și civice, în condițiile unui început de deschidere și democratizare, pentru o parte a celor care nu erau legați prin puternice rădăcini istorice de acest spațiu cultural local orice demers național apărea drept o tentativă amenințătoare asupra statusului lor social de care au beneficiat în deceniile postbelice.

Refuzul conducerii de partid de a accepta identitatea limbii vorbite în RSSM și în România socialistă, pe atunci, ca și tergiversarea revenirii la literele în care a scris Eminescu, au fost un motiv în plus de încurajare pentru cei care au declarat grevă, în premieră mondială, împotriva limbii române, ce va fi omagiată în aceste zile la Chișinău și la București.”

Europa Liberă: Ce argumente au cântărit la depășirea acestei opoziții disproporționate împotriva limbii române și alfabetului firesc al limbii române?

Gheorghe Cojocaru: „Respingerea falsului ideologic precum că ar exista o limbă moldovenească distinctă de limba română și demonstrarea unității fenomenului lingvistic în stânga și în dreapta Prutului, precum și a necesității alfabetului latin, ca veșmânt firesc al unei limbi ce face parte din familia mare a limbilor latine, au găsit un ecou larg în cele mai diverse categorii sociale, fiind luate în considerare la elaborarea textelor respective de legi. Însă argumentele de natură științifică nu erau suficiente și nici auzite întotdeauna de mai-marii zilei. Iată de ce strada și Marea Adunare Națională din 27 august 1989 s-au aliniat sub lozinca „Vrem limbă și alfabet!”, iar o majoritate a Sovietului Suprem, instituția legislativă de atunci, dădea un vot decisiv în favoarea acestor aspirații populare.”

Europa Liberă: Cum au rezonat evenimentele de acum trei decenii în istoria ulterioară a Republicii Moldova?

Gheorghe Cojocaru: „Impactul acelor decizii istorice din 1989 trebuie examinat în două planuri: pe de o parte, prin revenirea la literele și limba lui Eminescu se făcea un prim pas important spre edificarea identitară și de stat, pe de altă parte, reacția ostilă, prin greve și proteste la instalarea limbii române în drepturile sale firești, a pus începuturile scindării teritoriale și politice între cele două maluri ale Nistrului. Evoluțiile ulterioare vor fi puternic marcate de această confruntare dramatică, făcând ca desprinderea de trecut să fie mult mai grea decât s-ar fi crezut trei decenii în urmă.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG