Zile numărate au rămas până la scrutinul parlamentar anticipat din Republica Moldova. O privire retrospectivă asupra campaniei electorale, în dialogul lui Vasile Botnaru cu istoricul Gheorghe Cojocaru.
Gheorghe Cojocaru: „Alegerile parlamentare anticipate, până la care au rămas zile numărate, au cel puțin două elemente care le imprimă o specificitate aparte -ele au loc, ca și alegerile prezidențiale de anul trecut, în condiții restrictive de pandemie și se desfășoară în contextul împlinirii a trei decenii de la declararea independenței de stat a Republicii Moldova. Noul parlament ales își va începe mandatul la împlinirea a treizeci de ani de când sutele de mii de oameni, sosiți din diverse sate și orașe la Marea Adunare Națională din inima Chișinăului, au cerut la unison drepturi democratice și desprinderea de fosta Uniune Sovietică, ceea ce s-a realizat prin adoptarea Declarației de Independență în aceeași zi de 27 august 1991 de către corpul legislativ.”
Europa Liberă: Profilul Dvs. de istoric vă obligă să dați un context mai general, dar v-aș întreba: ce trăsături mai speciale a avut campania care, iată, se încheie? Ascultătorii noștri au avut ocazia să-l audă dimineață pe președintele CEC, care a făcut un bilanț prealabil, a spus că buletinele deja se află la secțiile de votare, nu la toate, dar deja se testează utilajele, și-a spus oful, a regretat că parlamentul nu a fost receptiv la rectificările propuse de Comisia Electorală Centrală, inclusiv în ceea ce privește votul prin corespondență sau votul electronic, care ar fi simplificat, dacă nu chiar ar fi dat la o parte problema participării diasporei în jurul căreia s-au produs atâtea războaie. Dvs. cum credeți, prin ce s-a remarcat această campanie, ce surprize i-a furnizat alegătorului?
Gheorghe Cojocaru: „O surpriză chiar de la debutul campaniei electorale a fost formarea Blocului socialiștilor și comuniștilor, cu atât mai mare cu cât liderii celor două partide s-au împroșcat public, ani de-a rândul, cu noroi și cu invective greu de șters din memoria oamenilor. O altă „surpriză” a fost furnizată chiar de Comisia Electorală Centrală care, aservită unor interese de partid, după cum s-a văzut, a refuzat în mod nefondat în repetate rânduri să aprobe deschiderea numărului de secții de votare în străinătate, solicitat de Ministerul de Externe. O „surpriză” otrăvită a venit zilele trecute chiar de la Bruxelles, având ca țintă compromiterea Partidului Acțiune și Solidaritate și căzând la țanc blocului celor două partide roșii, care tocmai invitaseră liderii PAS la o dezbatere televizată. În consecință, liderii PAS au aruncat mănușa roșie din ringul electoral direct la coșul de gunoi. La o privire de ansamblu, comparativ cu campania pentru alegerile prezidențiale, actuala competiție, hotărâtoare prin miza sa pentru destinul Republicii Moldova, este mai puțin efervescentă și mai mult tacticizată, ca și meciurile la Campionatul european de fotbal care, între altele, își va juca finala în aceeași zi.”
Actuala competiție este mai puțin efervescentă și mai mult tacticizată, ca și meciurile la Campionatul european de fotbal...
Europa Liberă: Coincidență malefică, spun unii, pentru că amatorii de fotbal s-ar putea să fie atrași mai mult de finală decât de alegeri, dar vom trăi și vom vedea. Între timp, mulți încearcă să-și imagineze cum va fi viitorul parlament, bazându-se pe cele mai recente sondaje. Dvs. cum vedeți profilul viitorului parlament?
Gheorghe Cojocaru: „Viitorul parlament va trebui să reflecte realitățile și tendințele din societate. Dacă conform celor mai recente sondaje de opinie o majoritate de peste 60 la sută își dorește clar integrarea europeană, acest deziderat trebuie să se regăsească la numărarea voturilor, apoi și pe băncile parlamentare. Dacă anul trecut a fost ales un președinte pro-european, cu un program de reformă și sprijin puternic din partea Uniunii Europene, este firesc ca la alegerile parlamentare anticipate de duminică acest curent public să câștige și să asigure promovarea cursului de integrare europeană al președintei Maia Sandu. Un asemenea rezultat scontat ar reînnoda speranțele investite în textul Declarației de Independență trei decenii în urmă și ar fi cea mai bună opțiune pentru dezvoltarea durabilă. Din această perspectivă, aștept un angajament ferm pro-european, o finală europeană care, ca și cea de pe stadionul Wembley de la Londra, va decide soarta unei competiții pentru patru ani înainte, timp în care, dacă nu s-a întâmplat până acum, opțiunea europeană a Republicii Moldova ar trebui să devină ireversibilă.”
